fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Un paradox spre reflecție: Românii care lucrează sunt primii în UE la riscul de sărăcie, iar cei care nu lucrează sunt pe locul 7, aproape de media europeană

de Marin Pana , 18.3.2018

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, românii care lucrează au, de departe, cel mai ridicat risc de sărăcie dintre toţi cetăţenii UE, cu un procentaj de 18,9%. La mare distanţă după noi, figurează în statistica de profil state precum Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%).

Pentru referinţă, vecinii de la sud de Dunăre apar de-abia pe locul şase, cu 11,4%, fiind plasaţi între Luxemburg (12,0%) şi Italia (11,7%), pe de o parte, şi Portugalia (10,9%) şi Polonia (10,9%), pe de alta. Toate acestea fiind poziţionate peste media europeană de 9,6%, situată aproape la jumătate faţă de realitatea din România.

Ca o particularitate interesantă, în România, inegalitatea de gen se manifestă cel mai clar în defavoarea bărbaţilor (21,5%), deşi procentajul consemnat în rîndul femeilor (15,2%) rămâne tot relativ ridicat în raport cu practica europeană.

Această situaţie se mai regăseşte la un nivel aproape egal în Italia (13,2% la bărbaţi, faţă de 9,5% la femei) şi Bulgaria (13,0% faţă de 9,6%). În ţări precum Franţa (8,2% la 7,6%), Portugalia (11,3% la 10,5%) sau Slovacia (6,9% la 6,0%) situaţia este mult mai echilibrată iar în altele chiar pe dos – Cehia (3,7% la 3,9%), Letonia (8% la 8,2%) şi Ungaria (9,4% la 9,9%)

Revenind la nivelul consemnat per total, la capătul opus al scalei procentajelor de persoane care sunt supuse riscului de sărăcie deşi lucrează apar ţări precum Finlanda (3,1%), Cehia (3,8%), Belgia (4,7%) şi Irlanda (4,8%) – vezi graficul.

Grafic – Risc sărăcie angajaţi UE (%, 2016):

Prin contrast, aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani din UE care nu lucrau se aflau în risc de sărăcie bănească chiar şi după efectuarea transferurilor sociale.

Procentajul exact era, în 2016, de 48,7% (adică aproximativ de cinci ori mai mult faţă de proporţia celor care lucrează) iar acest procentaj a crescut de la doar 41,5% în anul 2006.

Precizare metodologică

Persoanele considerate a fi în risc de sărăcie sunt cele care au un venit median disponibil echivalent situat sub pragul de 60% din media calculată la nivel naţional, după efectuarea transferurilor sociale.Indicatorul are, prin urmare, o valoare relativă la nivelul de trai dintr-o anumită ţară.

La această categorie de populaţie, cu un procentaj de 51,4% figurăm de-abia pe locul 7 în UE, după Germania (70,8% !), Lituania (60,5%), Letonia (55,8%), Bulgaria (54,9%), Letonia (54,8%) şi cehia (52,3%). Mai mult, suntem doar cu puţin peste Suedia (50,3%) şi foarte aproape de media europeană (48,7%0.

Grafic – Risc de sărăcie neangajaţi UE (2016,%):

Tot pentru referinţă, precizăm că valorile cele mai mici de risc de sărăcie pentru persoanele care nu lucrează, mult sub pragul de 50% care marchează probabilitatea ca mai degrabă să nu fie sărace chiar dacă nu lucrează, se înregistrează în Cipru şi Finlanda ( ambele cu 37,3%), Franţa (38,4%) şi Danemarca (38,6%).

O cifră importantă: Cum crește riscul de sărăcie la cei care nu lucrează

Iar acum să vedem ce rezultă atunci când punem aceste date cap la cap:

România se detaşează net în raport cu toate celelalte state europene prin faptul că riscul de sărăcie ca urmare a trecerii de la statutul de angajat la cel de persoană care nu lucrează creşte de doar 2,7 ori, faţă de o medie de 5,1 ori la nivelul UE şi 5,2 ori în Zona Euro.

Semnificativ deasupra noastră apar Grecia (risc de sărăcie crescut de 3,4 ori), Luxemburg (3,7 ori, dar acest stat are o situaţie specială prin poziţionarea sa geografică), Portugalia şi Italia ( fiecare cu câte 3,9 ori). Bulgaria (risc crescut de 4,7 ori) şi Polonia (de 4,3 ori) sunt apropiate de Franţa (4,9 ori).

La polul opus, riscul de sărăcie creşte vertiginos la ieşirea temporară din activitate pe perioada vieţii active în Cehia (de 13,8 ori !), Finlanda (12,0 ori) şi Belgia (9,7 ori), toate ţări în care un loc de muncă echivalează practic cu un trai rezonabil de bun.

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Locomotiva europeană Germania figurează şi ea destul de mult peste media europeană ( risc crescut de 7,5 ori). Ceva mai mic decât în Irlanda (8,5 ori) sau Olanda (de 8 ori) sau cel mai recent membru al faniliei europene Croaţia (7,8 ori) dar ceva mai mare decât în Slovacia (7,4 ori) şi Lituania (7,0 ori).

În context, România se evidenţiază printr-o anumită necorelare între indicatori importanţi pentru modul în care funcţionează piaţa muncii.

Necorelare care explică o serie de comportamente aparent bizare pe această piaţă şi ar trebui analizată mai atent, în ideea de a merge spre o convergenţă reală cu practica europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2018

2 comentarii

  1. Panaite Camelia
    19.3.2018, 2:23 pm

    Buna ziua,
    Am reflectat si eu cat m-am priceput dar tot n-am inteles nimic din articol.
    Sau:
    1. cei care nu lucreaza au un risc mai scazut de saracie decat cei care lucreaza? Concluzie: sa se renunte la serviciu?
    2. datele pe baza carora s-au facut calculele sunt incomplete/eronate? Motiv: cei care nu lucreaza se ascund in economia neagra/gri?

    Numai bine,
    Camelia

  2. justitiarul
    21.3.2018, 5:11 pm

    ESTE CLAR CE SPUNEAM. DISCRIMINAREA ESTE CONTRA BARBATILOR IN PRIMUL RAND IN PROCENT. Se vede si in articol. STOP DISCRIMINARII IMPOTRIVA BARBATILOR. NU GLUMESC

Lăsați un comentariu


Stiri

China adoptă o lege a securității naționale din Hong Kong: conceptul ”o țară – două sisteme” se dezintegrează

Razvan Diaconu

Parlamentul Chinei a aprobat joi noua legislație privind securitatea ce va fi impusă în Hong Kong și va introduce infracțiunea de subminare a autorității Beijingului.… Mai mult

Europa

Germania acuză Rusia că i-a spart e-mailul Angelei Merkel. Ambasadorul rus, convocat la MAE german pentru explicații

Iulian Soare

Ministerul de Externe german l-a convocat joi pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în… Mai mult

Europa

Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști

Alexandra Pele

Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5,… Mai mult

Europa

PIB-ul SUA a scăzut cu 5% în primul trimestru

Alexandra Pele

Economia SUA a înregistrat o contracție de 5% în primul trimestru din 2020, față de 4,8% estimarea anterioară, potrivit datelor revizuite vineri de guvernul american,… Mai mult

Stiri

Moody’s a coborât ratingul Renault la “Ba2” cu perspectivă negativă

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât, joi, cu o treaptă ratingul atribuit constructorului auto francez Renault SA, de la “Ba1” până la… Mai mult

Stiri

Un Top al creşterilor de restanţe la creditele în lei din aprilie

Adrian N Ionescu

Debitorii din Bucureşti (inclusiv Ilfov) şi din judeţul Satu- Mare au contribuit cel mai mult la creşterea cu 3,92% a restanţelor la creditele în lei… Mai mult

Stiri

Detaliile următoarei etape de relaxare anunțate de președintele Iohannis

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că, după data de 1 iunie, ”câteva activități interzise redevin posibile”. Între acestea: reluarea traficului internațional rutier și feroviar,… Mai mult