fbpx

Analiză

Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei

România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( R&D), potrivit datelor publicate de INS. Cu un procentaj de doar… Mai mult

16.11.2020

La obiect

Spitalul Piatra Neamț – doar una dintre bombele cu ceas din Sănătate

Un număr de 10 pacienți intubați au murit și șapte persoane au fost rănite în incendiul produs la secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului… Mai mult

15.11.2020

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

Un paradox spre reflecție: Românii care lucrează sunt primii în UE la riscul de sărăcie, iar cei care nu lucrează sunt pe locul 7, aproape de media europeană

de Marin Pana , 18.3.2018

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, românii care lucrează au, de departe, cel mai ridicat risc de sărăcie dintre toţi cetăţenii UE, cu un procentaj de 18,9%. La mare distanţă după noi, figurează în statistica de profil state precum Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%).

Pentru referinţă, vecinii de la sud de Dunăre apar de-abia pe locul şase, cu 11,4%, fiind plasaţi între Luxemburg (12,0%) şi Italia (11,7%), pe de o parte, şi Portugalia (10,9%) şi Polonia (10,9%), pe de alta. Toate acestea fiind poziţionate peste media europeană de 9,6%, situată aproape la jumătate faţă de realitatea din România.

Ca o particularitate interesantă, în România, inegalitatea de gen se manifestă cel mai clar în defavoarea bărbaţilor (21,5%), deşi procentajul consemnat în rîndul femeilor (15,2%) rămâne tot relativ ridicat în raport cu practica europeană.

Această situaţie se mai regăseşte la un nivel aproape egal în Italia (13,2% la bărbaţi, faţă de 9,5% la femei) şi Bulgaria (13,0% faţă de 9,6%). În ţări precum Franţa (8,2% la 7,6%), Portugalia (11,3% la 10,5%) sau Slovacia (6,9% la 6,0%) situaţia este mult mai echilibrată iar în altele chiar pe dos – Cehia (3,7% la 3,9%), Letonia (8% la 8,2%) şi Ungaria (9,4% la 9,9%)

Revenind la nivelul consemnat per total, la capătul opus al scalei procentajelor de persoane care sunt supuse riscului de sărăcie deşi lucrează apar ţări precum Finlanda (3,1%), Cehia (3,8%), Belgia (4,7%) şi Irlanda (4,8%) – vezi graficul.

Grafic – Risc sărăcie angajaţi UE (%, 2016):

Prin contrast, aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani din UE care nu lucrau se aflau în risc de sărăcie bănească chiar şi după efectuarea transferurilor sociale.

Procentajul exact era, în 2016, de 48,7% (adică aproximativ de cinci ori mai mult faţă de proporţia celor care lucrează) iar acest procentaj a crescut de la doar 41,5% în anul 2006.

Precizare metodologică

Persoanele considerate a fi în risc de sărăcie sunt cele care au un venit median disponibil echivalent situat sub pragul de 60% din media calculată la nivel naţional, după efectuarea transferurilor sociale.Indicatorul are, prin urmare, o valoare relativă la nivelul de trai dintr-o anumită ţară.

La această categorie de populaţie, cu un procentaj de 51,4% figurăm de-abia pe locul 7 în UE, după Germania (70,8% !), Lituania (60,5%), Letonia (55,8%), Bulgaria (54,9%), Letonia (54,8%) şi cehia (52,3%). Mai mult, suntem doar cu puţin peste Suedia (50,3%) şi foarte aproape de media europeană (48,7%0.

Grafic – Risc de sărăcie neangajaţi UE (2016,%):

Tot pentru referinţă, precizăm că valorile cele mai mici de risc de sărăcie pentru persoanele care nu lucrează, mult sub pragul de 50% care marchează probabilitatea ca mai degrabă să nu fie sărace chiar dacă nu lucrează, se înregistrează în Cipru şi Finlanda ( ambele cu 37,3%), Franţa (38,4%) şi Danemarca (38,6%).

O cifră importantă: Cum crește riscul de sărăcie la cei care nu lucrează

Iar acum să vedem ce rezultă atunci când punem aceste date cap la cap:

România se detaşează net în raport cu toate celelalte state europene prin faptul că riscul de sărăcie ca urmare a trecerii de la statutul de angajat la cel de persoană care nu lucrează creşte de doar 2,7 ori, faţă de o medie de 5,1 ori la nivelul UE şi 5,2 ori în Zona Euro.

Semnificativ deasupra noastră apar Grecia (risc de sărăcie crescut de 3,4 ori), Luxemburg (3,7 ori, dar acest stat are o situaţie specială prin poziţionarea sa geografică), Portugalia şi Italia ( fiecare cu câte 3,9 ori). Bulgaria (risc crescut de 4,7 ori) şi Polonia (de 4,3 ori) sunt apropiate de Franţa (4,9 ori).

La polul opus, riscul de sărăcie creşte vertiginos la ieşirea temporară din activitate pe perioada vieţii active în Cehia (de 13,8 ori !), Finlanda (12,0 ori) şi Belgia (9,7 ori), toate ţări în care un loc de muncă echivalează practic cu un trai rezonabil de bun.

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Locomotiva europeană Germania figurează şi ea destul de mult peste media europeană ( risc crescut de 7,5 ori). Ceva mai mic decât în Irlanda (8,5 ori) sau Olanda (de 8 ori) sau cel mai recent membru al faniliei europene Croaţia (7,8 ori) dar ceva mai mare decât în Slovacia (7,4 ori) şi Lituania (7,0 ori).

În context, România se evidenţiază printr-o anumită necorelare între indicatori importanţi pentru modul în care funcţionează piaţa muncii.

Necorelare care explică o serie de comportamente aparent bizare pe această piaţă şi ar trebui analizată mai atent, în ideea de a merge spre o convergenţă reală cu practica europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2018

2 comentarii

  1. Panaite Camelia
    19.3.2018, 2:23 pm

    Buna ziua,
    Am reflectat si eu cat m-am priceput dar tot n-am inteles nimic din articol.
    Sau:
    1. cei care nu lucreaza au un risc mai scazut de saracie decat cei care lucreaza? Concluzie: sa se renunte la serviciu?
    2. datele pe baza carora s-au facut calculele sunt incomplete/eronate? Motiv: cei care nu lucreaza se ascund in economia neagra/gri?

    Numai bine,
    Camelia

  2. justitiarul
    21.3.2018, 5:11 pm

    ESTE CLAR CE SPUNEAM. DISCRIMINAREA ESTE CONTRA BARBATILOR IN PRIMUL RAND IN PROCENT. Se vede si in articol. STOP DISCRIMINARII IMPOTRIVA BARBATILOR. NU GLUMESC

Lăsați un comentariu


Stiri

Se lansează schema de ajutor de stat „Granturi pentru investiții”. Înscrierile încep pe 3 decembrie

Raluca Florescu

Pe data de 3 decembrie va fi lansată etapa de înscriere în cadrul măsurii 3 „Granturi pentru investiții”, aprobată prin OUG 130/2020, a anunțat Ministerul… Mai mult

Stiri

Oficial OMS: Sistemele de sănătate sunt gestionate ca “liniile aeriene low-cost”, nepregătite pentru crize

Iulian Soare

Mike Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS, a avertizat luni că omenirea riscă viitoare pandemii dacă nu învaţă din criza actuală de coronavirus,… Mai mult

Europa

Decizia privind autorizarea vaccinului anti-Covid dezvoltat de Pfizer-BioNTech, cel târziu pe 29 decembrie – Agenția Europeană a Medicamentului

Iulian Soare

Vaccinul anti-Covid produs de Pfizer-BioNTech ar putea fi autorizat în UE înaintea celui dezvoltat de Moderna. Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat marţi că… Mai mult

Europa

Germania interzice o grupare extremistă ce promovează reinstaurarea nazismului

Iulian Soare

Poliţia germană a efectuat marți mai multe percheziţii la domiciliile membrilor grupării de extremă dreapta „Brigada Lupilor 44”, scoasă în afara legii şi despre care… Mai mult

Stiri

Răspunsul Kremlinului la cererea Maiei Sandu: “Retragerea forţelor de menținere a păcii în Transnistria poate duce la destabilizare gravă în regiune”

Iulian Soare

O modificare a statu-quo-ului forţelor ruse de menținere a păcii în Transnistria ar putea duce la o destabilizare gravă în regiune, a declarat luni Dmitri… Mai mult

Europa

Comisia a virat României a 3-a tranșă de – de 3 mld. euro – din împrumuturile acordate prin SURE

Iulian Soare

Comisia Europeană a plătit marţi a treia tranşă, în valoare de 3 miliarde de euro, din împrumutul acordat în cadrul instrumentului SURE. Dintre cele cinci… Mai mult

Stiri

Consens în OPEC – restricțiile de producție, prelungite cu 3 luni, dacă acceptă și aliații din OPEC+

Iulian Soare

Membrii OPEC au ajuns luni la un consens larg asupra necesităţii de prelungire cu trei luni a măsurilor actuale de reducere a producţiei, dacă aliaţii… Mai mult