Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Un paradox spre reflecție: Românii care lucrează sunt primii în UE la riscul de sărăcie, iar cei care nu lucrează sunt pe locul 7, aproape de media europeană

de Marin Pana , 18.3.2018

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, românii care lucrează au, de departe, cel mai ridicat risc de sărăcie dintre toţi cetăţenii UE, cu un procentaj de 18,9%. La mare distanţă după noi, figurează în statistica de profil state precum Grecia (14,1%) şi Spania (13,1%).

Pentru referinţă, vecinii de la sud de Dunăre apar de-abia pe locul şase, cu 11,4%, fiind plasaţi între Luxemburg (12,0%) şi Italia (11,7%), pe de o parte, şi Portugalia (10,9%) şi Polonia (10,9%), pe de alta. Toate acestea fiind poziţionate peste media europeană de 9,6%, situată aproape la jumătate faţă de realitatea din România.

Ca o particularitate interesantă, în România, inegalitatea de gen se manifestă cel mai clar în defavoarea bărbaţilor (21,5%), deşi procentajul consemnat în rîndul femeilor (15,2%) rămâne tot relativ ridicat în raport cu practica europeană.

Această situaţie se mai regăseşte la un nivel aproape egal în Italia (13,2% la bărbaţi, faţă de 9,5% la femei) şi Bulgaria (13,0% faţă de 9,6%). În ţări precum Franţa (8,2% la 7,6%), Portugalia (11,3% la 10,5%) sau Slovacia (6,9% la 6,0%) situaţia este mult mai echilibrată iar în altele chiar pe dos – Cehia (3,7% la 3,9%), Letonia (8% la 8,2%) şi Ungaria (9,4% la 9,9%)

Revenind la nivelul consemnat per total, la capătul opus al scalei procentajelor de persoane care sunt supuse riscului de sărăcie deşi lucrează apar ţări precum Finlanda (3,1%), Cehia (3,8%), Belgia (4,7%) şi Irlanda (4,8%) – vezi graficul.

Grafic – Risc sărăcie angajaţi UE (%, 2016):

Prin contrast, aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani din UE care nu lucrau se aflau în risc de sărăcie bănească chiar şi după efectuarea transferurilor sociale.

Procentajul exact era, în 2016, de 48,7% (adică aproximativ de cinci ori mai mult faţă de proporţia celor care lucrează) iar acest procentaj a crescut de la doar 41,5% în anul 2006.

Precizare metodologică

Persoanele considerate a fi în risc de sărăcie sunt cele care au un venit median disponibil echivalent situat sub pragul de 60% din media calculată la nivel naţional, după efectuarea transferurilor sociale.Indicatorul are, prin urmare, o valoare relativă la nivelul de trai dintr-o anumită ţară.

La această categorie de populaţie, cu un procentaj de 51,4% figurăm de-abia pe locul 7 în UE, după Germania (70,8% !), Lituania (60,5%), Letonia (55,8%), Bulgaria (54,9%), Letonia (54,8%) şi cehia (52,3%). Mai mult, suntem doar cu puţin peste Suedia (50,3%) şi foarte aproape de media europeană (48,7%0.

Grafic – Risc de sărăcie neangajaţi UE (2016,%):

Tot pentru referinţă, precizăm că valorile cele mai mici de risc de sărăcie pentru persoanele care nu lucrează, mult sub pragul de 50% care marchează probabilitatea ca mai degrabă să nu fie sărace chiar dacă nu lucrează, se înregistrează în Cipru şi Finlanda ( ambele cu 37,3%), Franţa (38,4%) şi Danemarca (38,6%).

O cifră importantă: Cum crește riscul de sărăcie la cei care nu lucrează

Iar acum să vedem ce rezultă atunci când punem aceste date cap la cap:

România se detaşează net în raport cu toate celelalte state europene prin faptul că riscul de sărăcie ca urmare a trecerii de la statutul de angajat la cel de persoană care nu lucrează creşte de doar 2,7 ori, faţă de o medie de 5,1 ori la nivelul UE şi 5,2 ori în Zona Euro.

Semnificativ deasupra noastră apar Grecia (risc de sărăcie crescut de 3,4 ori), Luxemburg (3,7 ori, dar acest stat are o situaţie specială prin poziţionarea sa geografică), Portugalia şi Italia ( fiecare cu câte 3,9 ori). Bulgaria (risc crescut de 4,7 ori) şi Polonia (de 4,3 ori) sunt apropiate de Franţa (4,9 ori).

La polul opus, riscul de sărăcie creşte vertiginos la ieşirea temporară din activitate pe perioada vieţii active în Cehia (de 13,8 ori !), Finlanda (12,0 ori) şi Belgia (9,7 ori), toate ţări în care un loc de muncă echivalează practic cu un trai rezonabil de bun.

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Locomotiva europeană Germania figurează şi ea destul de mult peste media europeană ( risc crescut de 7,5 ori). Ceva mai mic decât în Irlanda (8,5 ori) sau Olanda (de 8 ori) sau cel mai recent membru al faniliei europene Croaţia (7,8 ori) dar ceva mai mare decât în Slovacia (7,4 ori) şi Lituania (7,0 ori).

În context, România se evidenţiază printr-o anumită necorelare între indicatori importanţi pentru modul în care funcţionează piaţa muncii.

Necorelare care explică o serie de comportamente aparent bizare pe această piaţă şi ar trebui analizată mai atent, în ideea de a merge spre o convergenţă reală cu practica europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2018

2 comentarii

  1. Panaite Camelia
    19.3.2018, 2:23 pm

    Buna ziua,
    Am reflectat si eu cat m-am priceput dar tot n-am inteles nimic din articol.
    Sau:
    1. cei care nu lucreaza au un risc mai scazut de saracie decat cei care lucreaza? Concluzie: sa se renunte la serviciu?
    2. datele pe baza carora s-au facut calculele sunt incomplete/eronate? Motiv: cei care nu lucreaza se ascund in economia neagra/gri?

    Numai bine,
    Camelia

  2. justitiarul
    21.3.2018, 5:11 pm

    ESTE CLAR CE SPUNEAM. DISCRIMINAREA ESTE CONTRA BARBATILOR IN PRIMUL RAND IN PROCENT. Se vede si in articol. STOP DISCRIMINARII IMPOTRIVA BARBATILOR. NU GLUMESC

Lăsați un comentariu


Stiri

Mecca şi Medina au fost închise, Arabia Saudită interzice accesul pelerinilor

Iulian Soare

Autorităţile din Arabia Saudită au decis joi să interzică accesul pe teritoriul ţării pelerinilor, dar şi turiştilor din ţări afectate de coronavirus, anunță BBC. Ministerul… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Cristian Ghinea susține că ministrul Marcel Boloș se află în conflict de interese

Iulian Soare

Actualul ministru al Fondurilor Europene se află în conflict de interese, potrivit normelor europene, fapt ce poate afecta finanțările 2021-2027, avertizează joi europarlamentarul Cristian Ghinea.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, firmele pot cere de la stat primele de 1.000 de euro pentru fiecare intern angajat

AVOCATNET

Când au promovat Legea internshipului, parlamentarii au decis să-i încurajeze pe angajatori să lucreze cu interni, cu acte în regulă, să-i formeze și să-i angajeze… Mai mult

Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult