Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, vorbește de implementarea contracronometru a deciziilor luate de NATO la summit-ul de la Varșovia, privind securizarea flacului estic după anexarea Crimeii de către Rusia, într-un context politic și militar aflat în plină transformare :
cum și cu cine se constituie brigada multinațională de pe teritoriul României * cum va arăta configurația de apărare din România a aliaților * ce înseamnă ”armata unică europeană” și ce caută România în această ecuație * ce înseamnă efectivele de voluntari care vor intra în sistem din anul 2017.
Despre acestea, pe larg :
Trebuie să menținem atenția politică asupra flancului de est, într-un moment în care contextul internațional se schimbă
cursdeguvernare.ro: Domnule ministru, suntem în plină perioadă de implementare a deciziilor de la summitul de la Varșovia. Acum, la două luni și jumătate, există configurat un desen al structurii brigăzii multinaționale?
Mihnea Motoc: În primul rând, suntem într-o perioadă cel puțin la fel de importantă ca aceea care a dus la decizii majore, notabile la summitul de la Varșovia și perioada care a pregătit acest summit, suntem într-o perioadă în care avem două comandamente:
Primul, să menținem atenția politică, concentrarea politică asupra întregului spectru de amenințări și riscuri cu care se confruntă Alianța. Ceea ce nu este de la sine înțeles, întrucât prioritățile pe agenda internațională se schimbă, se succed cu o viteză mai ridicată decât în alte epoci pe care le-am trăit.
Iar în al doilea rând, implementarea este o etapă și o miză cel puțin la fel de importantă ca pregătirea și consensualizarea deciziilor de la Varșovia.
cursdeguvernare.ro: Modificările de context internațional și viteza cu care se schimbă peisajul, pot influența semnificativ deciziile de la Varșovia sau maniera în care ele se vor implementa?
Mihnea Motoc: Pe noi ne preocupă, în special, menținerea atât a consensului, cât și a atenției politice asupra necesității de a întări postura de descurajare și de apărare aliată la flancul estic.
Acest consens a existat și s-a manifestat plenar în deciziile de la Varșovia, în momentul în care, atenția internațională, inclusiv atenția noastră, se îndreaptă și spre alte zone în care se joacă alte lucruri importante – teatrul de luptă împotriva Statului Islamic, de pildă.
Este important să vedem: pe de o parte, că situația de securitate la flancul estic rămâne volatilă, pe de altă parte – că nu mai putem gândi în termeni regionali sau regionalizanți tablourile de securitate, pentru că ele se intersectează, se influențează reciproc de o manieră mai pregnantă decât până acum.
cursdeguvernare.ro: Ar fi asta o noutate apărută după Varșovia? Sau e o chestiune care vine din trecut și era anticipabilă?
Mihnea Motoc: Este mai accentuată și mai ușor de perceput acum existența acestor conexiuni dintre diversele tablouri de securitate.
Deci, este improtant să ne menținem extrem de concentrați pe calendarul de implementare a măsurilor de la Varșovia, sunt decizii politice cum ni le-am dorit, pentru România, cu un grad de concretețe și de concretizare diferit.
Dau un exemplu – În ce privește aranjamentul de securitate propus de România și agreat de aliați la summitul de la Varșovia, pentru zona noastră, pentru sud-estul flancului estic, sau pentru zona Mării Negre, este în continuare de lucrat la dezvoltarea a ceea ce s-a numit componenta maritimă și aeriană a prezenței aliate avansate al Marea Neagră.
Brigada multinațională: Germania va participa cu ofițeri de stat major
cursdeguvernare.ro: Cum avansează implementarea din punct de vedere terestru – să revenim la componența brigării multinaționale
Mihnea Motoc: Din punct de vedere terestru, există o bază suficientă în deciziile summitului de la Varșovia pentru a lansa deja construcția. Noi am început implementarea și organizarea interinstituțională în plan național în chiar ziua a doua de după summit, am lucrat și peste vară foarte susținut.
În ce privește componenta terestră, am identificat foarte repede brigada – cadru, o brigadă românească. Brigada – cadru, în sensul de brigadă care stă la baza unei entități noi
cursdeguvernare.ro: Câți soldați va cuprinde – sau acesta nu e genul de cifre care sunt publice?
Mihnea Motoc: Se pot da unele repre, cifrele evoluează, însă brigada pe care am identificat-o este nu numai foarte bine pregătită, nu numai foarte modern înzestrată, este certificată NATO, dar este și bine încadrată.
La ora la care vorbim are peste 3.000 de militari.
cursdeguvernare.ro: Cât de ”multinațională” va fi ? Polonia și Bulgaria vor participa și ele, dar alte state?
Mihnea Motoc: Există o anumită diferență între aranjamentele de securitate terestră din zona baltică – acolo se dezvoltă ceea ce s-au numit grupuri de luptă sub o națiune – cadru, o națiune aliată.
În concepția de prezență aliată avansată pentru partea de sud, care se cheamă prezența aliată avansată adaptată, este vorba, pe partea terestră, de o brigadă multinațională.
Vă evocam brigada – cadru, fundamentul de la care pornim această construcție. Dar, de aici, și aceasta este una dintre cele două mize mari ale etapei actuale de implementare, este asigurarea multinaționalității reale a acestei brigăzi.
cursdeguvernare.ro: Cu ce state se discută, cu cine se negociază?
Mihnea Motoc: Știți foarte bine că am informat opinia publică despre, pe de o parte, angajarea reciprocă, de către România și Polonia, a câte unei companii. O companie pe care noi am identificat-o deja și pe care o menim pentru a intra în grupul de luptă din Polonia, care se află sub națiunea-cadru SUA.
Respectiv, o companie poloneză, care este angajată pentru brigada multinanțională din România.
Avem o angajare cu până la 400 de militari oferită și reconfirmată de Bulgaria.
cursdeguvernare.ro: Speranțele erau către statele din Vest, din partea Germaniei, Franței. Este o speranță reală?
Mihnea Motoc: Cu titlu de noutate, v-aș informa că am obținut deja un angajament din partea Germaniei, în privința participării, cel puțin pentru început, cu ofițeri de stat major în brigada multinațională.
Cursdeguvernare.ro: În număr de ?
Mihnea Motoc: Deschid o paranteză – există mai multe forme în care ceilalți aliați pot să participe la brigada multinațională, există mai multe forme de asigurare a multinaționalității, pornind de la ofițeri de stat major, trecând prin afilierea de unități, care însemană că unitățile respective nu vin propriu-zis, nu intră în organiza brigăzii, dar participă la exerciții regulate cu brigada și, în caz de necesitate, sub condiția unei decizii politice în acest sens, se pot alătura într-un efort conjugat.
Afiliere și, respectiv participare propriu-zisă, cu unități în structurări diferite, participare în organica brigăzii.
SUA vor contribui cu un batalion – așteptăm procedurile bugetare din Congres
Cursdeguvernare.ro: La noi cine ar fi națiunea-cadru, dacă în Polonia sunt SUA?
Mihnea Motoc: Nu utilizăm noțiunea de națiune-cadru. Sunt SUA în Polonia, dar aici nu mergem pe acest concept, însă, în mod evident, entitatea-cadru fiind românească, un rol similar celui de națiune-cadru ar reveni României.
Aș adăuga aici un lucru care uneori este pierdut din vedere, respectiv că va exista, cu certitudine, o contribuție importantă americană.
SUA au luat decizia strategică de a veni cu o brigadă suplimentară în vederea întăririi securității europene.
Cursdeguvernare.ro: Ca orizont de timp, când se va concretiza?
Mihnea Motoc: Începând cu anul viitor. Această brigadă va presupune, cu cea mai mare probabilitate, dislocarea unor batalioane care să intre atât în efortul aliat care se face în zona baltică, cât și în România și Bulgaria. Acest lucru a fost precizat explicit.
Cursdeguvernare.ro: Este vorba despre o prezență permanentă? Cum va funționa, de fapt?
Mihnea Motoc: Nu este vorba de prezență permanentă.
Este vorba de o prezență regulată, persistentă, cvasi-permanentă. Este un concept de apărare modern, cu care operează NATO, în sensul că nu ai nevoie să ai prezență masivă de efective și de echipamente într-o anumită parte a spațiului euroatlantic, este nevoie să existe prezență eprioadică, inetroperabilitate, participare la exerciții și posibilitatea ca într-un timp scurt eventualele întăriri necesare să intre în dispozitiv într-un timp scurt și să o facă de o manieră interoperabilă.
Deci, cu certitudine, va exista o componentă a acestei brigăzi suplimentare, o brigadă mecanizată americană, o componentă care va fi angrenată în efortul de întărire a posturii de descurajare și de apărare pe terestru în România.
Ce nu este încă definitiv elucidat este dacă această unitate, probabil de nivel batalion, va intra propriu-zis în organica brigăzii sau, mai probabil, va participa la exerciții susținute, va lucra cu această brigadă, fără a intra în componența ei.
Dar, este o contribuție pe care ar trebui să o considerăm notabilă și să o reținem ca atare, ca fiind o certitudine.
Ce rămâne de împlinit. Există un grad larg de acceptare la nivelul Congresului SUA asupra acestei investiții suplimentare americane în securitatea europeană, nu există niciun fel de reținere, chestiunea este că din punct de vedere al procedurilor bugetare acest aspect este parte a unui pachet mai larg, asupra căruia se mai poartă încă negocieri. În momentul în care decizia bugetară va fi luată, vom putea să vorbim mai precis și mai deschis despre această contribuție americană.
Dincolo de contribuțiile pe acre le-am evocat, suntem într-un stadiu avansat de înțelegeri cu mai mulți alți aliați, care examinează încă forma optimă de a participa, de a se asocia la această brigadă multinațională.
Vrem o multinaționalitate autentică, nu vorbim de o brigadă românească care să fie doar vopsită cu alte culori aliate
Cursdeguvernare.ro: Ați putea să dați câteva exemple de state cu care se discută sau se negociază?
Mihnea Motoc: Nu înainte de concretizare. Tot ce am vorbit până acum sunt chestiuni sigure, reconfirmate.
În rest, sunt discuții cu aliați care ra trebui să facă un efort pentru a mobiliza contribuții și în direcția brigăzii noastre multinaționale, dar care au o bună înțelegere a raționamentului startegic, a raționamentului politic, pentru care brigada multinațională este o piesă importantă. Le vom anunța la timpul cuvenit.
Aici, lucrăm oarecum contracronometru, pentru că brigada multinațională trebuie să aibă capabilitate operațională inițială anul viitor, deci sunt încă multe de construit.
Pe de altă parte, cea de-a doua miză legată de brigada multinațională este, dincolo de asigurarea caracterului de multinaționalitate autentică – nu vorbim de o brigadă românească care să fie doar vopsită cu alte culori aliate, ci efectiv de o brigadă multinațională – a doua componentă, care este importantă și care o consolidează pe prima, este ideea de a prinde această brigadă și activitățile ei sub un proces de planificare NATO autentic.
Cursdeguvernare.ro: În afară de Deveselu, care este o prezență asumată și permanentă NATO, și asta a fost una dintre realizările de Varșovia, cam care ar fi aici, la finele acestui proces de implementare, desenul general stabilit, asumat, implementat și, pe cât posibil, consolidat?
Mihnea Motoc: Brigada de care pomeneam, un concept de instruire intensificată în format aliat, este varianta noastră, un concept similar care există și în spațiul baltic.
Dincolo de aceste entități pe care le construim, există și un cadru de instruire – exercițiile care se fac pe componenta terestră, maritimă și aeriană să aibă, în cele din urmă, prin intermediul acestui concept, un sens unitar, să se poată realiza o operațiune întrunită.
Celelalte două sunt componentele maritimă și aeriană a prezenței aliate avansate la Marea Neagră, care fac obiectul unei decizii politice a summitului NATO de la Varșovia, însă rămân a fi concretizate la…
Cursdeguvernare.ro: Ele sunt prevăzute mai degrabă la nivel de principiu…
Mihnea Motoc: Da, au fost prinse explicit la nivel de principiu, elementele de concretizare urmând a face obiectul unei decizii, cel mai probabil, la nivelul miniștrilor apărării..
cursdeguevrnare.ro: Miniștrii apărării de unde? Din țările de la Marea Neagră?
Mihnea Motoc: Din țările NATO.
După ce ai o decizie de principiu, se cere țărilor aliate să facă o analiză și recomandări despre implementare, după care lucrurile trec în plan politico-militar, se fac recomandări politico-militare pe care le aprobă, în mod normal, miniștrii apărării. Avem o reunine la sfârșitul lunii octombrie, avem o următoare reuniune în februarie 2017, așteptarea este ca anumite elemente de concretizare să apară, îndeosebi pe componenta maritimă.
E greu de conceput o flotă NATO la Marea neagră în condițiile Convenției de la Montreaux, e vorba de un centru intensificat de exerciții
cursdeguevernare.ro: Asta era și marea problemă, la un moment dat, cu flota, acea confuzie, în discuția cu partenerii bulgari. Credeți că, până în primăvara următoare, ar putea apărea niște lucruri concrete în privința unei capabilități navale?
Mihnea Motoc: Desigur.
Aș vrea însă să mă opresc pentru a preciza, încă o dată, că nimeni nu a folsoit oficial termenul de ”flotă NATO la Marea Neagră”. A spus-o foarte clar președintele, am spus-o și eu în câteva rânduri.
Trebuie să ne întrebăm ce ar înseamna o flotă NATO la Marea Neagră, în condițiile în care ai restricțiile impuse de Convenția de la Montreaux asupra unei prezențe permanente a altor aliați la un asemenea dispozitiv la Marea Neagră.
Cam greu de conceput o flotă NATO la Marea Neagră, din capul locului.
În al doilea rând, nu aceasta ne-am propus. Ne-am propus un cadru intensificat de pregătire și exerciții la Marea Neagră. Un cadru maritim aliat.
Ceea ce însemană sistematizarea și întărirea practicilor pe care le urmăm deja de câțiva ani. Împreună cu capacitățile maritime ale celorlalți aliați riverani (Turcia și Bulgaria), împreună cu vase ale aliaților neriverani, care pot să intre pentru o perioadă în Marea Neagră, și respectiv cu grupurile permanente navale ale NATO, în același regim de intrare temporară în apele Mării Negre.
Am procedat sistematic la exerciții pe componenta maritimă. Dorim să ducem practica aceasta într-un cadru mai sistematic și să o conectăm la programul de exerciții maritime, la comandamentul maritim specializat al NATO, MARCOM, din Marea Britanie.
Totul are caracter defensiv, în acord cu legalitatea internațională și, de aceea, ar trebui să fie posibilă coagularea unui consens asupra impelmentării acestei componente maritime.
Au existat unele discuții politice care au făcut mai dificilă transpunerea în practică a acestor concepte, însă procesul merge mai departe, vor fi recomandări care ne vor fi prezentate, în primă instanță, de autoritățile militare aliate, ne vor fi prezentate nouă, ca miniștri ai apărării, și vom aproba, probabil în cel puțin două etape, diversele elemente ale acestui cadru maritim aliat.
cursdeguvernare.ro: Componenta aeriană ?
Mihnea Motoc: În esență înseamnă o întrunire de capabilități aeriene aliate care, pornind de la capabilitățile de care dispun aliații, să facă posibilă trecerea mai ușoară de la serviciul de poliție aeriană, pe care îl putem asigura cu forțele proprii, la misiunea de apărare aeriană.
Este poate obiectivul cel mai important al acestei componente aeriene a prezenței aliate avansate decise la Varșovia.
Deci, avem patru componente în dispozitivul de descurajare și apărare conceput și aprobat la summitul Varșovia pentru sudul flancului estic, zona noastră de relevanță, și țin să subliniez că nu este vorba numai de decizii care ne vizează, deci România nu este numai un subiect al unor decizii, ci sunt decizii promovate și, în bună măsură, bazate pe propuneri și concepții ale noastre, românești.
Ideea de armată europeană e o proiecție de viitor, acum se aprofundează o politică de securitate comună
cursdeguvernare.ro: Negocierile purtate cu diverse state pentru brigada multinațională sunt în vreun fel influențate și de maniera în care România susține ideea armatei europene unice?
Mihnea Motoc: E o corelare pe care nu am făcut-o. Nu sunt propriu-zis negocieri, sunt discuții care pornesc de la ideea de solidaritate aliată.
Pentru România, ideea de solidaritate aliată nu este un enunț retoric, noi de pildă nu numai că înțelegem riscul pentru noi toți al amenințărilor din sud, al ceea ce se numește generic amenințări din sud, dar am înțeles și să contribuim la contracararea lor – să nu uităm că misiunea din Afganistan este o misiune NATO și tot în sud, cu o componentă de îndiguire a proliferării teroriste.
În măsura în care NATO își va găsi și alte roluri, ca organizație, în contracararea amenințărilor din sud, noi suntem deschiși să vedem, în limita posibilităților noastre, în ce măsură putem contribui concret.
La fel ne așteptăm și noi, în discuțiile cu ceilalți aliați, ca ei să ia la modul cel mai serios în considerare participarea la dispozitivul pe care l-am conceput.
cursdeguvernare.ro: Mă refeream foarte concret la propunerea franco-germană pentru o armată unică europeană și în ce măsură faptul că România și-a anunțat sprijinul pentru o astfel de idee ne-ar putea ajuta în a atrage mai multe state în brigada multinațională?
Mihnea Motoc: Da, probabil că se pot vedea și în felul acesta lucrurile.
Faptul că noi ne-am raportat cu deschiderea la ideea de consolidare a politicii de securitate și apărare europene, îndeosebi în perioada post-Brexit, are resorturi mai profunde și nu conjucturale, în ceea ce ne privește.
Eu aș vrea să exprim însă o precauție terminologică aici, să exprim o reținere față de termenul de “armată europeană”. Noțiunea de armată este, tradițional, inclusiv astăzi, asociată cu ideea de stat.
Deci, ideea de armată europeană este o proiecție de viitor, ceea ce se examinează, a fost și una dintre dominantele reuniunii infomale a miniștrilor apărării din țările UE, de la Bratislava, de la începutul acestei săptămâni. E vorba de dezvoltarea și aprofundarea politicii de securitate și de apărare europene și parcurgerea rapidă a unui plan de implementare a strategiei globale.
cursdeguevrnare.ro: Elementele concrete ale genului acestuia de plan în privința strategiei comune europene. Cam cum se configurează primele astfel de elemente concrete, acum, după Bratislava – când aveți oarecum o perspectivă a unei startegii pe termen , scurt, mediu lung ș.a.m.d?
Mihnea Motoc: Am văzut pe site-ul dumneavoastră o sinteză cu privire la pozițiile exprimate la Bratislava …
La fel cum serviciile de informații acordă o atenție aparte și se bazează într-o bună măsură pe ceea ceea ce ele numesc surse deschise, tot la fel pot să vă confirm că are o acuratețe destul de mare tabloul pe care l-ați prezentat pe cursdeguvernare.
cursdeguvernare.ro: Ați fost acolo. Mă gândeam că veniți și ne dați o noutate.
Mihnea Motoc: Este un moment unic în ultima vreme, în care se poate avansa pe calea construirii în acest domeniu al apărării și al securității europene. Nu este prima oară când sunt iterate asemenea idei, însă apare în lectura multora ca fiind un moment oportun ce trebuie valorificat și ce trebuie valorificat rapid.
E esențială evitarea unei competiții cu NATO și evitarea unor dublaje
Cursdeguvernare.ro: S-a vorbit, al Bratislava, despre ceea ce în ideea franco-germană s-ar numi comandament unic al apărării. Ce-ar însemna asta și cum ar funcționa?
Mihnea Motoc: Până acum au existat dificultăți inclusiv în a se obține acordul asupra unui elemnt de stat major care să coordoneze operațiunile și misiunile PSAC, adică de Politică de Securitate și Apărare Comună ale Uniunii Europene, misiuni care, în marea lor majoritate, se desfășoară pe continentul african.
Nu a existat acord nici măcar pe un asemenea element de stat major.
Ca să vă dau un exemplu, noi am putea fi de acord cu un asemenea element de coordonare inclusiv pentru că vorba despre coordonarea unor operațiuni autonome ale Uniunii Europene în zone unde NATO nu acționează.
cursdeguvernare.ro: Ca de exemplu?
Mihnea Motoc: De exemplu NATO nu are misiuni în Africa.
Pentru că deocamdată sunt idei propuse în dezbatere, vom vedea un pic mai clar luna viitoare, pentru că se circulă chestionare destul de detaliate cu privire la care anume dintre idei pot întruni, dacă nu consensul, măcar un sprijin majoritar.
Ce este esențial, din punctul nostru de vedere și al altor state membre UE, și ne-aș include într-o categorie echilibrată de poziții, este evitarea unei competiții nedorite cu NATO, evitarea unor dublaje cu NATO.
cursdeguvernare.ro: Există un gen de sensibilitate pe care o țară precum România ar trebui să o gestioneze între acest comandament unic al apărării și NATO sau parteneriatul cu Statele Unite? Există un gen de sensibilități care ne obligă să fim mai atenți când facem pașii?
Mihnea Motoc: Nici NATO și nici SUA nu s-au arătat în dezacord cu efortul de întărire a securității europene, a capabilităților de apărare europene, de către europeni. A spus-o foarte clar secretarul general Stoltenberg, a spus-o la Bratislava, și nu putem și nu avem altă opinie.
Atâta timp cât se evită dublarea eforturilor, cât nu sunt afectate obiectivele și angajamentele pe care ni le-am asumat ca aliați în cadrul NATO, creșterea profilului politicii de securitate și de apărare europeană, preocupările de întărire a industriei de apărare europeene și a bazei sale tehnologice și de dezvoltare, sunt binevenite.
Este evident că, în condițiile economice ale momentului, nu avem cum să ne ridicăm, majoritatea europenilor, la nivelul de capabilități necesitat de contextul de securitate în care trăim – nu alocăm toți, și nici nu va fi așa o bună bucată de vreme, nu alocăm suficient din PIB pentru apărare, dacă o facem nu alocăm suficient pentru înzestrare, România o face sub ambii parametrii, dar, oricum, este de dorit o întărire a contribuției europene la securitatea continentului nostru. Este ceea ce așteaptă și Statele Unite și ceea ce nu se poate întâmpla decât prin punere în comun a eforturilor și a capabilităților.
Odată afirmat acest principiu, pus acest principiu, desigur că trebuie să uităm un pic și la amănunte, pentru noi este foarte important ac orice dezvoltare în direcția aceasta să se facă ținând cont de interesul și de specificul fiecărui stat membru, al industriei sale de apărare.
Pentru o țară ca România este foarte important ca în această ecuație să se dea șanse corespunzătoare IMM-urilor din industria de apărare. De altfel, noi avem asemenea companii de dimensiuni mici, create recent și care sunt foarte performante și se adresează unor niveluri de nișă, sunt industrii ale viitorului, în materie de IT aplicabil sferei militare, echipamente de comunicații, de pildă, care merg foarte bine și se descurcă bine și al Bruxelles.
cursdeguvernare.ro: De ce credeți că există atâta vehemență în poziția statelor baltice cu privire la proiectul acestei apărări comune europene?
Mihnea Motoc: Nu m-aș opri asupra resorturilor poziției unui stat sau a unui grup de state. Sunt poziții preliminare, sunt convins că, în măsura în care se dau explicațiile și asigurările necesare, va putea exista un sprijin mai amplu,.
Cu titlu de explicație de principiu aș vrea să subliniez că există, evident, sensibilități mult mai ridicate în acest domeniu, în materie de politică externă chiar, și în amterie de politică de securitate și apărare, care sunt domenii de cooperare interguvernamentală, nu sunt comunitarizate, sunt încă de competența statelor și, de aceea, orice fel de abordare la scara Uniunii Europene nu este simplă.
Pe de altă parte, motivele pentru care se face asemenea încercări sunt de interes pentru noi toți. După cum spuneam, nimeni nu poate, cu puține excepții, să-și asigure singur nevoile de securitate, de dotare cu tehnica de luptă, cu capabilitățile din ce în ce mai sofisticate și din ce în ce mai scumpe ale momentului actual.
Brexit și Axa București – Londra – Washigton: angajamentul britanic continuă
cursdeguvernare.ro: În urmă cu 12 ani era lansată în spațiul public românesc formula Axa București – Londra – Washington.
Care sunt nuanțele Brexit-ului pentru România din perspectiva acestei axe sau a acestei formulări? Vă întreb pentru că ați fost și ambasador la Londra.
Mihnea Motoc: Mă angrenați înspre o discuție de politică externă oricum complicată și mai puțin nimerită din postura mea actuală.
Ce pot să spun e că, în sfera apărării, angajamentul britanic, atât în context NATO, cât și în plan bilateral, este re-reconfirmat, reasigurat, nu se pune problema unor schimbări decât, eventual, putem vedea un plus de investiție politică din partea Marii Britanii în NATO, dacă așa ceva este de conceput, avem reconfirmate inclusiv, după dialoguri recente pe care le-am avut cu omologul britanic, chiar la Bratislava, avem reconfirmate toate lucrurile pe care le-am convenit în planul cooperării pe linia apărării.
În context Uniunea Europeană, sigur, ar fi o serie de implicații, chiar și în acest plan al desprinderii Marii Britanii, pe care nu m-aș grăbi să le evoc, întrucât chiar și odată materializat și concretizat Brexitul rămâne de formalizat acest lucru, dar chiar întâmplat, nu înseamnă că relația dintre Marea Britanie și UE 27 nu va fi una apropiată, una strânsă, inclusiv sub acest aspect.
Să ne gândim numai la faptul că multe dintre companiile multinaționale de prim rang din domeniul industriei de apărare din Europa au o componentă britanică.
Cum va funcționa în România sistemul rezerviștilor voluntari. În 2017 se speră la participarea a 2700 de tineri
cursdeguvernare.ro: În ultima vreme se observă o preocupare mai serioasă din partea mai multor state de a-și diversifica efectivele de apărare. Suedia anunța zilele trecute că va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2018, Polonia a început crearea acelei structuri paramilitare de 35.000 de oameni. La noi, în România, dumneavoastră ați vorbit despre aripa paralelă, de voluntari, care ar putea să fie formată de tinerii care, doresc să intre într-o asemenea chestiune.
Mihnea Motoc: Nu aș dori să comentez asupra circumstanțelor specifice ale deciziilor dintr-o serie de state europene, unele membre NATO, altele, ca Suedia, ne-membre NATO, parteneri ai NATO, de a reintroduce, ca atare sau în anumite forme adaptate, serviciul militar obligatoriu.
Analiza noastră este că, pe de o parte, este absolut necesar să punem ceva în acel gol creat după suspendarea serviciului militar obligatoriu (la noi, serviciul militar obligatoriu este suspendat, nu este abolit).
Avem desigur rezerva, dar ce-am considerat noi necesar, suficient și adecvat pentru momentul acesta este introducerea sistemului rezerviștilor voluntari.
Sens în care este adoptată o lege care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2017.
La ora la care vorbim ne apropiem de finalizarea normelor metodologice pentru implementarea acestei legi, vrem ca 1 ianuarie să ne prindă cu normele adoptate și cu o concepție clară despre implementarea acestui sistem.
Este vorba despre antrenarea voluntară, atragerea, practic, atât a unor cetățeni cu pregătire militară anterioară, cei care au fost în armată sau cei care au prins serviciul militar obligatoriu și sunt încă doritori și apți să facă asemenea reîmprospătări ale pregătirii lor militare, cât și oameni care nu au background militar, dar care sunt doritori să încerce acest sistem.
cursdeguvernare.ro: De ce ar face-o? Care-i forma de a-i atrage?
Mihnea Motoc: Eu sunt încă încredințat că există motivație de valori, de principii, dar avem și o componentă de motivație, sau stimulare, sau atractivitate amterială, în sensul că pe perioada convocărilor pentru pregătire se plătește o parte din venitul pe care îl ai.
Există concursul angajatorului, în sensul că e de acord, cum se întâmplă și în alte țări, să participi al aceste forme de pregătire.
Ar fi vorba de o perioadă inițială de formare, de trei-patru luni, după care sunt convocări anuale, cu o perioadă mai scurte, mai concentrate.
O altă pistă de gândire asupra căreia ne-am aplecat la acest moment este dacă să ne îndreptăm spre oameni care au deja pregătire militară sau să spr e tineri care nu au mai prins serviciul militar obligatoriu și preferința care se degajă până acum este spre a doua categorie.
Chiar dacă nu au reflexul militar dobândit, sunt oameni cu pregătire civilă în domenii care le-ar permite să facă mai ușor conexiunea cu tipul de proceduri și cu tipul de tehnologie pe care o operăm la ora actuală.
Cifra pe care o avem în vedere pentru încpeut, pentru anul 2017, se situează undeva în jurul a 2.700 de rezerviști voluntari.
cursdeguvernare.ro: Există intenția să crească sau vă opriți undeva, în jurul a 5.000 – 7.000?
Mihnea Motoc: Există o permanentă corelare cu cel puțin trei factori: măsura în care îi putem include, în caz de mobilizare, în organica unei unități (este un considerent funcțional), al doilea – resursele pe care ne putem baza, de care putem dispune pentru așa ceva, și vreau să vă informez că cifrele pe care le-am invocat ca posibil început ar putea avea acoperire bugetară, și trei – evident, evoluția contextului de securitate.
În funcție de aceasta, vom fi flexibili și ne vom adapta din mers.
cursdeguvernare.ro: La ce buget vă așteptați ca alocare în draftul pentru 2017, ca procent?
Mihnea Motoc: Obiectivul pe care nu am cum să nu-l promovez este acela de a ajunge la nivelul de 2% din PIB, începând cu bugetul din 2017 și continuând cel puțin un deceniu din 2017.
Aceștia sunt termenii acordului politic, cu participarea partidelor parlamentare, care a fost consființit în 2015 la inițiativa președintelui.
Sigur că este și un angajament pe care l-am luat față de NATO, dar dincolo de aceste două justificări, motivații, este o nevoie reală de întărire a capacității de apărare a țării.
Nu sunt suplimentări cu care să nu știm ce să facem sau să le ducem în alte direcții decât înzestrarea. Ceea ce ar fi resursă bugetară antrenată suplimentar ar merge spre înzestrare și spre achiziții țintite, în care, pentru fiecare categorie de forță luăm acele capabilități strategice de natură să facă diferența.
Nu improvizăm, sunt nevoi de înzestrare care sunt prinse în programul Armata 2027, aprobat de CSAT.
