Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

de Marin Pana | 8.10.2017 .

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de 1 ianuarie 2016, potrivit datelor provizorii publicate de INS.

Instituţia publică a prezentat drept cauză principală a scăderii populaţiei ţării sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate a fost cu circa 68 de mii mai mare decât al noilor-născuţi).

Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ ( -76,2 mii persoane) şi mai mare decât scăderea cauzată de sporul natural negativ. Datele oficiale referitoare la evoluţia din anul 2005 încoace arată că ţara noastră a pierdut de la aderarea în cadrul UE (survenită la 1 ianuarie 2007) cam un milion şi jumătate de oameni sau peste şapte la sută din populaţie.

Fapt semnificativ, dacă trendul de diminuare sistematică a populaţiei părea că se îndreaptă spre zero până în anul 2014, cel în care am reuşit să ieşim din criză şi să revenim la rezultatul economic din 2008, cifrele pentru 2015 şi 2016 arată o accelerare a pierderii de populaţie care semnifică pierderea încrederii în posibilităţile de dezvoltare umană în interiorul graniţelor naţionale (de care cea mai mare inegalitate socială din UE nu e străină).

Reamintim că, dincolo de zicerea că „omul este cel mai preţios capital”, capacitatea economiei de a produce o creştere sustenabilă, neinflaţionistă, în condiţii de curs valutar cvasistabil şi fără ameninţarea permanentă a unor deficite publice exagerate depinde de factorul uman. Fără de care degeaba am avea investiţii în utilaje, tehnologie şi infrastructură.

Ori, fenomenul de îmbătrânire demografică a continuat să se accentueze, ecartul dintre populaţia cu vârsta de 65 de ani şi peste şi populaţia de 0 – 14 ani a urcat de la 371 de mii de persoane la 1 ianuarie 2016 până la 440 de mii de persoane la 1 ianuarie 2017.

Paradoxul prosperității oficiale

Ce nu se spune, însă, în comunicatul INS este care ar fi ponderea în majorarea cu aproape 70 de mii de persoane a acestui ecart a faptului că românii de 25, 30 sau de 35 de ani plecaţi în căutare de lucru in ţară au făcut copii în străinătate. Sau care ar fi fost ( şi dacă ar fi mai fi fost ) majorarea ecartului menţionat dacă forţa de muncă plecată ar fi ales să rămână în ţară.

Faptul că, pe plan mondial, suntem SIMULTAN ţara cu cea mai mare hemoragie de populaţie în vremuri de pace şi, culmea, de prosperitate declarată oficial (nu suntem noi primii din Europa la creştere economică în ultimii ani ?!) nu pare să mire pe nimeni. Mai rămâne ca, în strategia de creştere a PIB/locuitor, să se mute accentul dinspre creşterea PIB spre scăderea numărului de locuitori.

Matematic ar fi acelaşi lucru dar social şi economic treaba asta nu va merge la infinit. Creşterea nu va mai avea cine să o facă iar pensiile celor care lucrează acum nu va mai avea cine să le asigure. Cât despre datoria lăsată pe cap de locuitor, ea va creşte de sine prin scăderea numărului de viitoare capete plătitoare.

Apropo, dacă scoatem din calcul cele şapte procente date de scăderea populaţiei din 2007 încoace, cu ce mai rămânem din creşterea indicatorul sintetic PIB/locuitor raportat la media UE ? Păi, dacă am ajuns de la 41% din media UE la 58% din media UE, rezultă că modalitatea de creştere a nivelului de trai a fost cam de 60% prin creştere economică şi 40% prin împuţinarea populaţiei.

Ceea ce, oricum am lua-o nu prea e în regulă şi nici nu se poate merge pe această cale. Viaţa a demonstrat că la noi nu prea vrea nimeni să vină şi să ne facă muncile mai puţin dezirabile, precum în ţările occidentale. Aşa că, mai bine ne-am reorienta de urgenţă spre măsuri masive şi clare de creştere a resursei umane interne, până nu e prea târziu.

Publicat la data de 8.10.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română