La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Analiză

Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți

Deficitul comercial pe noiembrie 2018 a fost de 1,567 miliarde de euro,  a doua cea mai slabă performanţă lunară de anul trecut. Îngrijorător, ritmul de creştere… Mai mult

09.01.2019

La obiect

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat,… Mai mult

07.01.2019

Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Cronicile

Harta îndatorării/economisirii: Cele mai bogate judeţe au medii de îndatorare şi economisire de patru ori mai mari decât cele mai sărace

de Adrian N Ionescu 3.5.2017

Statisticile capacităţii de îndatorare, respectiv de economisire dau o măsură a discrepanței dintre judeţele dezvoltate şi cele subdezvoltate ale României.

Astfel, judeţele în care populaţia şi companiile economisesc mai mult au angajate, în medie, şi cele mai mari credite raportate la numărul persoanelor fizice active, respectiv la persoanele juridice active, potrivit celor mai recente date comparate ale BNR, Institutului Naţional de Statistică şi Registrului Comerţului.

Capacitatea de îndatorare este de circa patru ori mai mare în judeţele cele mai bogate faţă de cele mai sărace.

Numai şase judeţe plus Bucureştiul (inclusiv Ilfovul) reuşesc să depăşească media creditului raportat pe o persoană fizică activă din România, de peste 13.000 de lei: Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Sibiu.

Lăsând laoparte Capitala, care (hors concours) deţine supremaţia, aşa cum era de aşteptat, la aproape toate mediile îndatorării și economisirii, cea mai mare medie judeţeană a creditului pe o persoană fizică activă, de 17.665 lei, înregistrată în Cluj, este de 3,9 ori superioară celui mai sărac judeţ din acest punct de vedere, Teleormanul.

Bunăstarea care susţine capacitatea de îndatorare, măsurată cu valoarea medie a depozitului bancar al unei persoane fizice active arată o disproporție similară.

Cel mai mare depozit bancar mediu (exclusiv Bucureștiul), de 16.303 lei, aparține tot județului Cluj și este de 3,6 ori mai mare decât media județului Giurgiu, ultimul clasat.

Peste media țării de 12.327 lei mai sunt județele Constanţa, Braşov, Satu Mare și Sibiu.

„Județele cu un grad mai scăzut de accesare a creditării de către populație au și un grad de dezvoltare mai redus. Acestea aveau un PIB/locuitor în medie de 5.230 de euro în decembrie 2015”, potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR) privind stabilitatea financiară.

Doar câteva județe înregistrează medii ale creditelor și ale depozitelor bancare pe o persoană fizică activă suficient de mari ca să ridice media pe țară la un nivel superior celorlalte județe.

Astfel încât judeţele cu date sub media pe ţară pot fi clasificate și în funcție de depărtarea de aceasta.

Populația activă din 11 județe (Olt, Neamţ, Botoşani, Giurgiu, Covasna, Dâmboviţa, Vaslui, Călăraşi, Sălaj, Teleorman, Harghita) înregistrează medii ale creditelor mai mici de jumătate din media pe țară.

(Proporţiile depărtării de mediile pe ţară pot fi consultate AICI – link)

Șapte dintre județele cu cele mai mici credite au, în medie, și cele mai mici depozite bancare raportate le populația activă, sub jumătate din media pe țară.

Există județe în care creditele angajate sunt mici, deși economisirea este mare.

Nemțenii au un credit mediu cu 51% mai mic decât media pe țară, deși au un depozit bancar mediu cu 13% mai mic decât media națională.

Locuitorii județelor Harghita și Covasna au printre cele mai mici credite medii (cu 69, respectiv 54% sub media pe țară), deși depărtarea economisirii este mult mai mică față de media națională (- 33%, respectiv -37%).

Pe de altă parte, am alocat sătmărenilor culoarea verde pe harta de mai sus, chiar dacă media creditului este cu 14% mai mică decât media pe ţară, pentru că au economii în depozite bancare peste media naţională. În schimb, persoanele active din Timiş şi Iaşi, au economii sub medie.

Companiile

companie activă din România are în medie un credit de peste 129.000 de lei şi numai opt judeţe inclusiv capitala sunt deasupra acestui nivel: Satu Mare, Sibiu, Gorj, Iaşi, Alba, Dolj, Braşov.

Cel mai mare credit mediu pe judeţ angajat de o companie activă (de peste 154.000 de lei) este de 4,1 ori mai mare decât media celui mai sărac judeţ. Jocul statistic face ca judeţul campion să fie Satu Mare, iar cel codaş Giurgiu (din nou, Capitala este hors concours).

Desigur, o medie poate fi mare şi pentru că valoarea raportată este mare şi pentru că numitorul se raportează este mic, dar este un judeţ poate avea meritul că a reuşit să creeze condiţii fie şi pentru o singură mare companie, după cum un alt judeţ poate nu a fost ajutat să aibă nici măcar o companie care să-l extragă din sărăcie.

Pe de altă parte, doar companiile din Sibiu, Bucureşti (plus Ilfov) şi Sibiu au depozite bancare mai mari decât media pe ţară, de 116.571 de lei. În general, companiile româneşti nu economisesc, fie că nu au ce, rulând disponibilităţile cât mai mult cuputinţă, fie că nu folosesc depozitele bancare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Corina Crețu și-a anunțat candidatura la europarlamentare pe listele Pro România

Razvan Diaconu

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, a anunţat joi că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din partea Pro România, precizând că decizia… Mai mult

Stiri

Dosare incomplete – Administrația Prezidențială a comunicat motivele refuzului de numire a miniștrilor la Dezvoltare și Transporturi

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis i-a trimis joi premierului scrisoarea oficială conținând motivele pentru care a refuzat numirea Liei Olguța Vasilescu și a lui Mircea Drăghici pe… Mai mult

Stiri

Greva minerilor de la CE Oltenia a încetat. Ce au obținut protestatarii

Vladimir Ionescu

Administrația CE Oltenia și sindicaliștii au ajuns joi la un acord în urma căruia activitatea va fi reluată imediat. Minerii au acceptat un spor de producţie… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis participă la semnarea Tratatului de cooperare franco-german

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis, va participa marți, săptămâna viitoare, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german… Mai mult

Stiri

Tel Drum cere în Justiție să reprimească insula Belina de la CJ Teleorman

Vladimir Ionescu

Tel Drum a atacat în contencios – administrativ, la începutul acestei luni, decizia prin care Consiliul Județean Teleorman a stabilit revenirea insulei Belina și a Brațului Pavel… Mai mult

Stiri

Președintele atacă la CCR interdicția de a se organiza referendum și europarlamentare. Miza

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum. Parlamentul a amendat Legea… Mai mult

Stiri

SUA își pregătesc retragerea din Tratatul INF și relansează ”Războiul Stelelor”

Iulian Soare

SUA au respins miercuri o ofertă a Rusiei care ar fi putut salva tratatul ce a eliminat vreme de 30 de ani amenințarea nucleară asupra… Mai mult