fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Harta îndatorării/economisirii: Cele mai bogate judeţe au medii de îndatorare şi economisire de patru ori mai mari decât cele mai sărace

de Adrian N Ionescu 3.5.2017

Statisticile capacităţii de îndatorare, respectiv de economisire dau o măsură a discrepanței dintre judeţele dezvoltate şi cele subdezvoltate ale României.

Astfel, judeţele în care populaţia şi companiile economisesc mai mult au angajate, în medie, şi cele mai mari credite raportate la numărul persoanelor fizice active, respectiv la persoanele juridice active, potrivit celor mai recente date comparate ale BNR, Institutului Naţional de Statistică şi Registrului Comerţului.

Capacitatea de îndatorare este de circa patru ori mai mare în judeţele cele mai bogate faţă de cele mai sărace.

Numai şase judeţe plus Bucureştiul (inclusiv Ilfovul) reuşesc să depăşească media creditului raportat pe o persoană fizică activă din România, de peste 13.000 de lei: Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Sibiu.

Lăsând laoparte Capitala, care (hors concours) deţine supremaţia, aşa cum era de aşteptat, la aproape toate mediile îndatorării și economisirii, cea mai mare medie judeţeană a creditului pe o persoană fizică activă, de 17.665 lei, înregistrată în Cluj, este de 3,9 ori superioară celui mai sărac judeţ din acest punct de vedere, Teleormanul.

Bunăstarea care susţine capacitatea de îndatorare, măsurată cu valoarea medie a depozitului bancar al unei persoane fizice active arată o disproporție similară.

Cel mai mare depozit bancar mediu (exclusiv Bucureștiul), de 16.303 lei, aparține tot județului Cluj și este de 3,6 ori mai mare decât media județului Giurgiu, ultimul clasat.

Peste media țării de 12.327 lei mai sunt județele Constanţa, Braşov, Satu Mare și Sibiu.

„Județele cu un grad mai scăzut de accesare a creditării de către populație au și un grad de dezvoltare mai redus. Acestea aveau un PIB/locuitor în medie de 5.230 de euro în decembrie 2015”, potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României (BNR) privind stabilitatea financiară.

Doar câteva județe înregistrează medii ale creditelor și ale depozitelor bancare pe o persoană fizică activă suficient de mari ca să ridice media pe țară la un nivel superior celorlalte județe.

Astfel încât judeţele cu date sub media pe ţară pot fi clasificate și în funcție de depărtarea de aceasta.

Populația activă din 11 județe (Olt, Neamţ, Botoşani, Giurgiu, Covasna, Dâmboviţa, Vaslui, Călăraşi, Sălaj, Teleorman, Harghita) înregistrează medii ale creditelor mai mici de jumătate din media pe țară.

(Proporţiile depărtării de mediile pe ţară pot fi consultate AICI – link)

Șapte dintre județele cu cele mai mici credite au, în medie, și cele mai mici depozite bancare raportate le populația activă, sub jumătate din media pe țară.

Există județe în care creditele angajate sunt mici, deși economisirea este mare.

Nemțenii au un credit mediu cu 51% mai mic decât media pe țară, deși au un depozit bancar mediu cu 13% mai mic decât media națională.

Locuitorii județelor Harghita și Covasna au printre cele mai mici credite medii (cu 69, respectiv 54% sub media pe țară), deși depărtarea economisirii este mult mai mică față de media națională (- 33%, respectiv -37%).

Pe de altă parte, am alocat sătmărenilor culoarea verde pe harta de mai sus, chiar dacă media creditului este cu 14% mai mică decât media pe ţară, pentru că au economii în depozite bancare peste media naţională. În schimb, persoanele active din Timiş şi Iaşi, au economii sub medie.

Companiile

companie activă din România are în medie un credit de peste 129.000 de lei şi numai opt judeţe inclusiv capitala sunt deasupra acestui nivel: Satu Mare, Sibiu, Gorj, Iaşi, Alba, Dolj, Braşov.

Cel mai mare credit mediu pe judeţ angajat de o companie activă (de peste 154.000 de lei) este de 4,1 ori mai mare decât media celui mai sărac judeţ. Jocul statistic face ca judeţul campion să fie Satu Mare, iar cel codaş Giurgiu (din nou, Capitala este hors concours).

Desigur, o medie poate fi mare şi pentru că valoarea raportată este mare şi pentru că numitorul se raportează este mic, dar este un judeţ poate avea meritul că a reuşit să creeze condiţii fie şi pentru o singură mare companie, după cum un alt judeţ poate nu a fost ajutat să aibă nici măcar o companie care să-l extragă din sărăcie.

Pe de altă parte, doar companiile din Sibiu, Bucureşti (plus Ilfov) şi Sibiu au depozite bancare mai mari decât media pe ţară, de 116.571 de lei. În general, companiile româneşti nu economisesc, fie că nu au ce, rulând disponibilităţile cât mai mult cuputinţă, fie că nu folosesc depozitele bancare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Două companii au construit termoscanerul românesc, sistemul adaptat de la transportoarele Piranha

Vladimir Ionescu

Două companii românești din industria de apărare au dezvoltat și lansat în producție un termoscaner care permite scanarea rapidă pe fluxuri de persoane și alarmarea… Mai mult

Stiri

Atenție la haosul legislativ: Parlamentul dublează și modifică din mers legislația specifică crizei Covid din OUG-urile guvernului

Alexandra Pele

Dincolo de inițiativele legislative, majoritatea PSD a început să modifice substanțial Ordonanțele Guvernului, ajunse în Parlament, ceea ce, sub presiunea timpului necesar elaborării normelor de… Mai mult

Europa

Universitatea Washington: În Europa, numărul maxim de decese zilnice se va înregistra în a 3-a săptămână din aprilie

Iulian Soare

În Europa, rata maximă zilnică de decese provocate de Covid-19 se va înregistra în a treia săptămână a lunii aprilie, iar numărul total al morților… Mai mult

Stiri

[P] PPE a adoptat Pactul european de Solidaritate – măsuri pentru revenirea economiei europene

Vladimir Ionescu

Grupul PPE din Parlamentul European preia inițiativa în lupta împotriva Coronavirusului odată cu adoptarea unui Pact european de solidaritate, constând în măsuri imediate de combatere… Mai mult

Stiri

Premierul anunță o formă de șomaj tehnic pentru o anumită parte a sectorului bugetar

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri seara că Guvernul ia în calcul un mecanism referitor la luarea unor măsuri pentru anumite sectoare din sistemul public,… Mai mult

Stiri

LIVE Joi, ora 15.30 VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și companii”

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 18.00 la… Mai mult

Stiri

PSD forțează schimbarea conducerii Consiliului Concurenței, președintele scos de Senat din procedura de numire

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri, într-o şedinţă online, modificările propuse la legea Consiliului Concurenţei de către senatorii Şerban Nicolae şi Daniel Zamfir, în baza cărora preşedintele… Mai mult