Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

de Marin Pana | 13.3.2017 .

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor furnizate de INS.

Exporturile au crescut într-un ritm foarte bun (+13,6%, până la 4.680,2 milioane euro), dar au fost devansate de importuri, care s-au majorat cu nu mai puţin de 17,4%, până la 5.282,4 milioane euro.

Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a fost unul rezonabil, peste performanţele înregistrate pe ansamblul anilor 2015 şi 2016, ceea ce păstrează speranţe pentru o revenire în următoarele luni spre valori mai bune ale deficitului comercial.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – ianuarie 2017 se prezintă (și spune totul despre ultimele 12 luni) după cum urmează:

Schimburile cu țările din UE au fost de circa trei miliarde şi jumătate de euro la export (cu o pondere în creştere la 76,2% din total exporturi) și aproape patru miliarde euro la import (74,7% din total importuri, pondere în scădere faţă de anul anterior).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 1,11 miliarde euro (23,8% din total exporturi) și importuri de 1,34 miliarde euro (25,3% din total importuri).

De reţinut ca posibilă schimbare majoră în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 90% anul trecut până la doar 63% în ianuarie 2017, în timp ce minusurile au început să se acumuleze tot mai mult pe segmentul schimburilor extracomunitare, de la circa 10% anul trecut la 37% în prima lună a acestui an.

Subliniem şi atragem atenţia asupra faptului că în urmă cu doar doi ani, în ianuarie 2015, România (încă) înregistra excedente din schimburile comerciale extracomunitare. Ceea ce sugerează imperativul adaptării mai bune a producţiei la pieţele emergente şi necesitatea urgentă de a găsi noi pieţe de desfacere în afara UE.

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,31 miliarde euro), fiind aproape de schimburi echivalente ca valoare pe segmentul de alte produse manufacturate.

Din păcate, aceste rezultate au fost anulate şi inversate pe sectoarele de produse chimice şi de combustibili, unde gradele de acoperire a importurilor cu exporturile realizate au atins valori de avarie ( 29% şi, respectiv, 43%).

La început de an, s-au deteriorat şi raporturile de schimb pe partea de produse agroalimentare, băuturi şi tutun, care au avut un grad de acoperire de doar 73% şi au generat o cincime din deficitul commercial consemnat per total.

Echilibrul de pe zona de materii prime nu este o realizare pentru o economie care se vrea a pune accentual pe prelucrare şi eficienţă în utilizarea propriilor resurse.

Una peste alta, România ar trebui să implementeze în timp util politici care vină cu soluţii la diminuarea deficitelor cronice pe zona de petrochimie şi pentru  anularea ciudatului şi inacceptabilului minus înregistrat la produsele agroalimentare. Precum  şi să intensifice producţia manufacturieră pentru a compensa zonele deficitare şi a susţine, prin încasările de valută aferente, moneda naţională.

Publicat la data de 13.3.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    14.3.2017, 12:10 pm

    Nu doar că a noastră clasă politică (în special PCR-FSN-PDSR-PSD) nu dorește apariția unei reale clase de mijloc, dar determină îndatorarea României, prin faptul că nu sprijină apariția unei economii reale și productive, întrucât o astfel de economie ar crea mai sus-pomenita clasă de mijloc și aceasta ar ejecta din viața politică specimenele deșeu care astăzi guvernează România și care preferă îndatorarea și din cauză că nu sunt în stare să creeze politici durabile de dezvoltare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română