Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

de Marin Pana | 13.3.2017 .

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor furnizate de INS.

Exporturile au crescut într-un ritm foarte bun (+13,6%, până la 4.680,2 milioane euro), dar au fost devansate de importuri, care s-au majorat cu nu mai puţin de 17,4%, până la 5.282,4 milioane euro.

Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a fost unul rezonabil, peste performanţele înregistrate pe ansamblul anilor 2015 şi 2016, ceea ce păstrează speranţe pentru o revenire în următoarele luni spre valori mai bune ale deficitului comercial.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – ianuarie 2017 se prezintă (și spune totul despre ultimele 12 luni) după cum urmează:

Schimburile cu țările din UE au fost de circa trei miliarde şi jumătate de euro la export (cu o pondere în creştere la 76,2% din total exporturi) și aproape patru miliarde euro la import (74,7% din total importuri, pondere în scădere faţă de anul anterior).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 1,11 miliarde euro (23,8% din total exporturi) și importuri de 1,34 miliarde euro (25,3% din total importuri).

De reţinut ca posibilă schimbare majoră în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 90% anul trecut până la doar 63% în ianuarie 2017, în timp ce minusurile au început să se acumuleze tot mai mult pe segmentul schimburilor extracomunitare, de la circa 10% anul trecut la 37% în prima lună a acestui an.

Subliniem şi atragem atenţia asupra faptului că în urmă cu doar doi ani, în ianuarie 2015, România (încă) înregistra excedente din schimburile comerciale extracomunitare. Ceea ce sugerează imperativul adaptării mai bune a producţiei la pieţele emergente şi necesitatea urgentă de a găsi noi pieţe de desfacere în afara UE.

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,31 miliarde euro), fiind aproape de schimburi echivalente ca valoare pe segmentul de alte produse manufacturate.

Din păcate, aceste rezultate au fost anulate şi inversate pe sectoarele de produse chimice şi de combustibili, unde gradele de acoperire a importurilor cu exporturile realizate au atins valori de avarie ( 29% şi, respectiv, 43%).

La început de an, s-au deteriorat şi raporturile de schimb pe partea de produse agroalimentare, băuturi şi tutun, care au avut un grad de acoperire de doar 73% şi au generat o cincime din deficitul commercial consemnat per total.

Echilibrul de pe zona de materii prime nu este o realizare pentru o economie care se vrea a pune accentual pe prelucrare şi eficienţă în utilizarea propriilor resurse.

Una peste alta, România ar trebui să implementeze în timp util politici care vină cu soluţii la diminuarea deficitelor cronice pe zona de petrochimie şi pentru  anularea ciudatului şi inacceptabilului minus înregistrat la produsele agroalimentare. Precum  şi să intensifice producţia manufacturieră pentru a compensa zonele deficitare şi a susţine, prin încasările de valută aferente, moneda naţională.

Publicat la data de 13.3.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    14.3.2017, 12:10 pm

    Nu doar că a noastră clasă politică (în special PCR-FSN-PDSR-PSD) nu dorește apariția unei reale clase de mijloc, dar determină îndatorarea României, prin faptul că nu sprijină apariția unei economii reale și productive, întrucât o astfel de economie ar crea mai sus-pomenita clasă de mijloc și aceasta ar ejecta din viața politică specimenele deșeu care astăzi guvernează România și care preferă îndatorarea și din cauză că nu sunt în stare să creeze politici durabile de dezvoltare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română