Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din acest an un deficit de 2.919 milioane euro, rezultat de aproape trei ori mai slabă decât cel de -1.055 milioane euro înregistrat în aceeași perioadă din 2015. Paradoxal, această contraperformanță vine pe fondul unui avans economic pe primele trei trimestre estimat provizoriu la 4,8%.
În pofida creșterii robuste a PIB, pe fondul majorării semnificative a veniturilor populației și a efectelor reducerilor de fiscalitate pe consum, deficitul din comerțul cu bunuri s-a înrăutățit considerabil, de la circa 5,86 miliarde euro în primele 10 luni din anul trecut până la 7,37 miliarde euro pe aceeași perioadă din anul acesta.
O parte din acest dezechilibru creat în balanța comercială a fost redresată pe segmentul serviciilor, unde situația s-a ameliorat destul de mult (+11%) față de anul precedent și a îmbunătățit soldul total cu 6,29 miliarde euro. Practic, soldul pozitiv din servicii a acoperit doar circa 85% din soldul negativ înregistrat pe segmentul de bunuri.
De reținut din perspectiva tarifelor de asigurare practicate acum cu caracter provizoriu, circa jumătate din suma netă adusă în contul curent de servicii a provenit din sectorul transporturilor, care s-a apropiat de cifra de 3 miliarde de euro pe primele zece luni ale anului, cu circa 4,5 miliarde pe intrări și 1,5 miliarde euro pe ieșiri.
Interesant și faptul că, deja, ieșirile de bani în urma investițiilor făcute în România au anulat aproape atât sumele nete trimise în țară de ”căpșunari”, cât și serviciile de prelucrare făcute pentru bunurile aflate în proprietatea terților și aflate în regim de import temporar, cu fluxuri de circa 4 miliarde de euro pe ambele sensuri.
Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern și creșterea mai mare pe această cale a importurilor decât a exporturilor, a rezultat un minus de 1,7% din PIB, situat peste nivelul de -1,6% estimat inițial pentru întreg anul în curs.
Depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus cu aproape o cincime în ultimele zece luni, de la 4,88 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,99 miliarde euro. Iar asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1,92 miliarde de euro, sumă echivalentă cu două treimi din deficitul de cont curent. Fenomenul reflectă retragerea unor capitaluri plasate în lei pentru o fructificare superioară celei din țările de origine.
Soldul balanței de plăți a fost susținut prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele zece luni din acest an 3.736 milioane euro. Această sumă a rezultat din compunerea participațiilor la capital de 2.951 milioane euro cu soldul creditelor intragrup, care a urcat destul de vizibil în ultimele luni, până la valoarea netă de 785 milioane euro.
În aceste condiții, datoria externă totală a crescut semnificativ pe primele 10 luni din 2016 și a urcat la 92,21 miliarde euro, peste nivelul de 90,43 miliarde euro consemnat la finele anului 2015. Plățile aferente datoriei externe pe primele zece luni din acest an au însumat 42,84 miliarde euro. Situația financiară s-a înrăutățit îndeosebi pe partea de obligații către exterior asumate pe termen scurt, unde a crescut cu aproape două miliarde de euro, până la 21,83 miliarde euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de numai 25,9% în perioada ianuarie – octombrie 2016, față de 38,5% în același interval din 2015, în timp ce gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat ușor până la 6,5 luni, peste nivelul de la finele anului trecut.
Din păcate, gradul de acoprire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR la finele lunii septembrie a scăzut din nou, la 93,7%, comparativ cu 94,2% la finele lunii precedente și 97,9% la 31 decembrie 2015, fapt ce reflectă o evoluție îngrijorătoare.
