Deficitul comercial crește rapid – decalaj de ritm între importuri și exporturi

Deficitul balanței comerciale pe primul semestru al anului în curs a fost de 3.292,1 milioane euro, mai mare cu 15,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Partea bună este că exporturile au crescut mai repede decât avansul PIB, partea mai puțin bună este că importurile au crescut mai repede decât exporturile (6,9% față de 5,9%).

Se poate oberva cum ritmurile de creștere s-au încetinit de la un an la altul dar decalajul dintre sporul importurilor și majorarea exporturilor a crescut. Aparent puțin dacă privim lucrurile în termeni procentuali pe export relativ la import dar mult mai clar dacă ne uităm la avansul considerabil mărit și în expansiune pe partea de deficit comercial.

Practic din motive de efect de bază, diferențe mici în ritmurile de creștere între exporturi și importuri se traduc în expandarea semnificativă a deficitului comercial. De aceea, ar trebui să urmărim mult mai atent păstrarea unei corelații strânse între cei doi indicatori, dacă nu cumva ar fi necesar să vedem cum putem face să oferim stimulente, pentru a favoriza un ușoar dar sistematic avans suplimentar al exporturilor.

Cert este că rezultatele referitoare la deficit s-au deteriorat pe măsură ce au trecut lunile acestui an, cu anularea în iunie a tentativei de revenire sub pragul deja clasic de o jumătate de miliard de euro deficit comercial lunar.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile realizate s-a redus la 93%, valoare deja clar sub cea consemnată pentru 2014 și care se duce înapoi spre nivelul din 2013.

Ar fi păcat să pierdem și la acest indicator trendul pozitiv pe care ne înscrisesem anterior, mai ales în condițiile în care UE înregistrează pe ansamblul ei un excedent în comerțul exterior.

Ponderea exporturilor către statele din zona UE a fost de 73,6% din totalul exporturilor, în timp ce 76,9% din importuri s-au făcut pe aceeași relație externă, cu observația că cele două ponderi continuă să fie în scădere.

Rezultatul schimburilor cu statele membre a fost de 104% raportat la deficitul total. Pe relația non-UE, exporturile au depășit importurile și au îmbunătățit rezultatul total (+4% raportat la sold).

Structura comerțului exterior: exportăm mașini, importăm petrochimice și alimente

În structură, trebuie subliniate poziția net excedentară pe segmentul livrărilor de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate, care reprezintă aproape 80% față de deficitul consemnat și explică performanța gradului de acoperire.

Din păcate, alte produse manufacturate, la fel ca și produsele agroalimentare, băuturile și tutunul, au reintrat în domeniul negativ după o mică tentativă de echilibrare.

Situația continuă să rămână gravă la capitolul produse chimice și produse conexe, unde deficitul reprezintă 86% față de cel înregistrat pe total și explică aproape integral soldul negativ din comerțul exterior. Pe segmentul de combustibili minerali, lubrifianți, etc., se mai adaugă o cincime din deficitul comercial.

Practic, fosta ”grămadă de fiare vechi”, industria grea, asigură aproape jumătate din exporturi și echilibrarea balanței comerciale pe partea bunurilor manufacturate de larg consum (incluzând aici și produsele agroalimentare, băuturi și tutun) iar pe segmentul materiilor prime suntem aproape de echilibru. Ceea ce ne trimite pe deficit este desființarea majorității capacităților de producție din petrochimie, cealaltă componentă strategică a fostei industrializări socialiste.