De ce nu reușește România să adere la OECD: criteriile pe care nu le îndeplinește și ce e de făcut

de Victor Bratu | 15.2.2017 .

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004.

După 7 guverne perindate pe la Palatul Victoria și 13 ani de la data stabilirii acestui obiectiv, perioadă în care OECD a primit de 2 ori (în 2004 și 2012) noi membri, România încă așteaptă o decizie favorabilă.

Potrivit unui raport OECD din decembrie 2016, așteptarea pare că va fi de durată și nu depinde în primul rând de consensul membrilor organizației, ci chiar de România, care are semnificative restanțe de la îndeplinirea criteriilor de aderare.

Domeniile monitorizate: ce nu funcționează

După ce un stat își anunță intenția de aderare la organizație, OECD declanșează o monitorizare a respectivului aplicant pentru a decide dacă acesta respectă un set de regulile comune.

Ultimul raport al OECD, elaborat în decembrie 2016, indică faptul că organizația monitorizează următoarele 5 domenii:

  • Centrul de guvernare
  • Managementul strategic al resurselor umane
  • Guvernanță bugetară
  • Guvernare deschisă
  • Guvernare digitală

Problemele identificate de OECD la fiecare dintre cele 5 domenii, în cele ce urmează:

1 – Centrul de guvernare – reformele trebuie asumate și ancorate în realitate

Potrivit definiției OECD, Centrul de guvernare (CoG) este acel corp care oferă premierului României și guvernului în ansamblu ajutor direct și consiliere. De la un tradițional rol administrativ, în multe state membre OECD CoG deține un rol activ în dezvoltarea politicilor publice și coordonare, inclusiv planificare strategică și supraveghere, coordonare inter-departamentală.

În România, CoG este bazat pe doi piloni instituționali:

  • Secretariatul General al Guvernului, care are ca obiectiv susținerea activităților, inclusiv în materia resurselor umane, asistență juridică și economică la emiterea de legi sau politici publice, coordonarea ședințelor de guvern
  • Cancelaria Prim-Ministrului, care are ca obiectiv coordonarea inter-ministerială, coordonarea politicilor publice, monitorizarea implementării actelor normative și supraveghere strategică.

O comparație în ceea ce privește organizarea, atribuțiile și resursele CoG în România față de statele OECD în graficul de mai jos

Clarificarea mandatului CoG și întărirea capacității în domenii precum planificare strategică sau coordonare sunt o prioritate, eforturile în aceste arii fiind de cele mai multe ori gândite sau finanțate de parteneri externi, nu de România, arată raportul OECD.

Detaliat, se afirmă:

  • Chiar dacă se fac eforturi pentru clarificarea mandatului, există în continuare inconsistență sau ineficiență în ceea ce privește responsabilitatea planificării strategice sau a supravegherii, lipsind viziunea de dezvoltare instituțională sau organizațională pe termen lung.
  • Schimbările pot avea caracter sustenabil numai dacă miniștrii de linie sunt capacitați în mod similar și dacă instituțiile, pe verticală sau pe orizontală,  îmbrățișează o agendă comună de reforme.
  • La nivel global, responsabilitățile CoG includ elemente precum viziune, dezvoltarea de mecanisme sofisticate de supraveghere și evaluare a politicilor publice. Instituția din România nu respectă în totalitate aceste principii, dar ar putea fi forțată în viitor să le adopte.

Recomandările OECD pentru CoG din România sunt:

  • Presiuni pentru definirea unui mandat coerent și complementar în cadrul subcomponentelor CoG
  • Asigurarea unui ”limbaj comun” care să fie utilizat în interiorul structurii și pe linia verticală a ministerelor
  • Asumarea și ancorarea în realitate a reformelor care să garanteze sustenabilitatea CoG

2 – Guvernanță bugetară – trebuie respectată Legea Responsabilității Fiscale

Bugetul de stat este documentul central al politicilor guvernamentale, care arată cum sunt gândite prioritățile și cum sunt alocate resursele pentru obiectivele multi-anuale. Guvernanța bugetară se referă la procesele, legile, structurile și instituțiile în funcție care să asigure că alocările bugetare sunt în acord, de manieră efectivă, sustenabilă și de durată, cu obiectivele stabilite.

Potrivit OECD, guvernele trebuie să se asigure că datele și documentele care stau la baza bugetului sunt date deschise, transparente și accesibile. Graficul de mai jos arată care sunt datele disponibile în statele OECD și în România.

În opinia OECD, în ciuda eforturilor substanțiale, provocări specifice limitează guvernanța bugetară în România. Aceste provocări includ:

  • Respectarea de facto a Legii Responsabilității Fiscal Bugetare. Legea și cadrul fiscal asociat sunt corecte dar nu se aplică efectiv de multe ori  în practică.
  • Asumarea reformelor în derulare. Lidership-ul în impunerea reformelor este limitat iar angajații guvernului încearcă să blocheze reforme fundamentale.
  • Implicarea semnificativă a Parlamentului în procesul de adoptare. Parlamentul nu are suficient timp, informații și capacitate tehnică pentru a avea o analiză efectivă a bugetului.
  • Dezbateri publice. Din procesul de adoptare al bugetului lipsesc dezbateri publice semnificative.
  • Documentație accesibilă și cuprinzătoare. Documentele care stau la baza bugetului nu sunt întotdeauna disponibile, având o viziune limitată a riscurilor fiscale și a sustenabilitții pe termen lung.
  • Flexibilitatea resurselor și a spațiului fiscal. Există informații limitate privind aplicarea principiului flexibilității în ceea ce privește cheltuielile de bază și o nevoie de a asigura un spațiu fiscal suplimentar.

Recomandările OECD sunt:

  • Menținerea atentă în cadrul fiscal
  • O mai bună înțelegere a conceptului flexibilității cheltuielilor de bază și o revizuire a acestor cheltuieli pentru a consolida spațiul fiscal
  • Dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu a bugetului
  • Îmbunătățirea termenelor la care se pregătește bugetul și a accesibilitățșii documentației de bază
  • Asigurarea unei viziuni puternice  în interiorul guvernului în ceea ce privește procesul de reformă
  • Reconsiderarea implicării parlamentare în procesul de elaborare a bugetului
  • Creșterea gradului de analiză în domenii precum riscurile fiscale și sustenabilitate pe termen mediu

3 – Managementul strategic al resurselor umane – Agenția Funcționarului Public nu trebuie subordonată Ministerului Dezvoltării

Managementul strategic al resurselor umane (HRM) privește procesul și instrumentele folosite pentru asigurarea că guvernul dispune de suficiente resurse umane pentru a-și îndeplini misiunea și obiectivele strategice. Acest principiu presupune că oamenii potriviți se află în locurile potrivite, astfel încât obiectivele să fie îndeplinite cu eficiență și în totalitate.

Potrivit datelor OECD, guvernul central din România are 125.446 de angajați (68.033 funcționari publici, 50.083 personal contractual și 7.330 poziții de demnitate publică). Funcționarii publici au o  siguranță sporită a locului de muncă, beneficiază de condiții diferite de salarizare și teoretic sunt angajați în cadrul unui proces riguros de selecție.

Autoritatea în domeniu este Agenția Națională a Funcționarilor Publici (NACS). În România însă, autoritatea în materie de angajări este împărțită între NACS și ministere într-o măsură care depășește media statelor OECD, generând suspiciuni ale organizației în legătură cu claritatea rolului jucat în procesul de angajare al NACS.

În România, observă OECD, lipsesc datele standardizate și centralizate referitoare la administrație, România agregând mai puține date decât restul statelor OECD, după cum arată graficul

Managementul angajării funcționarilor publici superiori constituie o prioritate în creștere în rândul statelor membre OECD, practica din România în domeniul resurselor umane pentru această categorie de funcționari fiind mai slabă decât media OECD, arată graficul de mai jos.

OECD enumeră următoarele provocări care blochează implementarea unei strategii protivite în domeniul resurselor umane:

  • Capacitate. Agenția Națională a Funcționarilor Publici a adoptat recent o ambițioasă strategie de reformă, care ar alinia România la standardele comune, dar are capacitate, autoritate și influență limitate pentru un proiect atât de ambițios, în special din cauza subordonării față de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice
  • Date disponibile. Datele referitoare la managementul forței de muncă sunt limitate, ceea ce induce lipsa puterii de planificare și monitorizare a reformelor
  • Discrepanțe în salarizare. Diferențele semnificative între grilele de salarizare din diferite ministere constituie o problemă prioritară. Deși există legi adoptate care vadresează această problemă, ministerele nu par capabile să le aplice

În vederea unui proces iremediabil de reformă strategică a planificării resurselor umane, OECD invită Guvernul să ia în considerare următoarele:

  • Abordarea corectă din punct de vedere instituțional în elaborarea și implementarea unor noi strategii în privința funcționarului public
  • Dezvoltarea instituțională a NACS și a oficiilor de resurse umane din ministere trebuie să fie privită prioritar
  • Găsirea unor modalități eficiente de reducere, pe termen mediu și lung, a disparităților salariale care să fie în concordanță cu cadrul bugetar, cu limitările acestuia
  • Preocuparea pentru management competent este foarte bună, însă aceasta trebuie recunoscută și aplicată ca atare în ministere și agenții

4 – guvernare deschisă – un abuz de Ordonanțe de Urgență, prea multe strategii necorelate

Conceptul de guvernare deschisă se referă la cultura protejării democrației prin inovare, politici sustenabile și practici bazate pe transparență, participare și responsabilitate.

Mai jos, un tabel al instrumentelor utilizate în guvernarea deschisă.

Potrivit raportului OECD, România trebuie să facă față următoarelor provocări în domeniu:

  • Capacitate. La fel ca în majoritatea statelor OECD, capacitatea de a gândi și implementa politici în domeniul guvernării deschise are nevoie de consolidare. Suplimentar, este nevoie de capacitate de a evalua legislația în domeniu pentru a demonstra valoare adăugată
  • Implementare efectivă. Utilizarea frecventă a instrumentului ordonanței de urgență în domenii diferite este de natură să afecteze principiile guvernării deschise
  • Voință politică. Schimbările frecvente operate în structurile guvernamentale pun în pericol sustenabilitatea reformei în domeniul guvernării deschise

Suplimentar, OECD remarcă multitudinea de strategii naționale ce nu sunt corelate și care, în anumite situații, sunt contradictorii.

În consecință, OECD sfătuiește Guvernul României să plaseze în topul priorităților sale chestiunea guvernării deschise, recomandând:

  • Asigurarea capacității administrative pentru a livra în materie de transparență, responsabilitate și angajament
  • Prezentarea impactului și relevanței politicilor din domeniul guvernanței deschise
  • Definirea unei viziuni clare și unificarea eforturilor în domeniu prin intermediul unei strategii naționale
  • Continuarea eforturilor de a aduce principiile unei guvernări deschise la nivelul parlamentului, a sistemului judiciar și a instituțiilor descentralizate

5 – guvernare digitală- umanizați relația digitală a statului cu cetățeanul

Conceptul de guvernare digitală pune în centrul său utilizarea tehnologiilor digitale ca parte integrantă a guvernării. Aceasta reprezintă ansamblul actorilor guvernamentali, ONG-uri, mediul de afaceri sau simplii cetățeni care susțin elaborarea și accesul la date, servicii și conținut digital.

Un grafic al plasării României pe harta guvernării digitale, mai jos.

România încearcă în prezent să își modernizeze administrația prin implementarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală. Provocările în fața acestui demers, în viziunea OECD:

  • Guvernanță și coordonare. Instrumentul recent creat de coordonare la nivel guvernamental a procesului descris de Agenda Digitală este un pas corect, dar provocările abia acum încep- prioritare trebuie să fie implicarea tuturor actorilor, construirea cadrului corect de acțiune și monitorizarea procesului
  • Gândire de ansamblu și partajarea eforturilor. Pentru a depăși stadiul eforturilor individuale demarate în câteva sectoare ale administrației este nevoie de viziune globală, angajare comună și interoperabilitate
  • Abordare din perspectiva cetățenului. Un spațiu semnificativ de îmbunătățire există în domeniul furnizării de servicii digitale. Trebuie dezvoltate platformele integrate, trebuie umanizate și dezvoltate interacțiunile digitale ale cetățenilor cu administrația

(Descărcați AICI ultimul raport OECD legat de România)

Scurtă istorie a demersurilor de aderare a României la OECD

Ideea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a apărut în timpul guvernului Năstase. Demersul devine în 2004 un obiectiv strategic al politicii externe române, dar MAE nu face pași semnificativi în acest sens.

Obiectivul este păstrat de cabinetele Tăriceanu, Boc și Ungureanu, ulterior, în guvernarea Ponta fiind chiar inclus în programul de guvernare 2013-2016 al PSD.

După ratarea obiectivului în 2012, când OECD a primit în organizație noi membri, România a reiterat intenţia de aderare la organizaţie prin scrisoarea premierului român, Victor-Viorel Ponta, adresată secretarului general al OCDE, Angel Gurria.

În iunie 2016, premierul Cioloș merge la sediul OCDE, unde convine cu secretarul un program de cooperare în vederea primirii invitaţiei de aderare la proximal val de lărgire.

Pe data de 1 septembrie 2016, guvernul înfiinţează Comitetul interministerial pentru dezvoltarea cooperării cu OCDE.

OECD: instituția și beneficiile aderării

OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale.

OCDE îşi orientează activitatea în patru direcţii prioritare:

  • (re)stabilirea încrederii în piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcţioneze,
  • îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale,
  • promovarea inovaţiei în economie şi
  • valorificarea capitalului uman prin capacitarea forţei de muncă. OCDE promovează cu precădere reforme structurale, o agendă socială axată pe combaterea inegalităţilor şi dezvoltarea durabilă.

Cei 35 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Principalele beneficii ale României urmare aderării la OCDE

  • Beneficiul apartenenţei României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine;
  • Beneficiul exemplului. Imaginea favorabilă a României atât faţă de marile economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc.), cât şi faţă de statele din regiune cu aspiraţii europene (Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.);
  • Beneficiul expertizei. Accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.);
  • Beneficiul accesului României la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală;
  • Beneficiul asistenţei în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer review) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.

Publicat la data de 15.2.2017 .

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    16.2.2017, 12:29 pm

    Hai să fim serioși! Guvernarea PSD ne trimite în CSI….

  2. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    19.2.2017, 12:51 am

    1.Romania nu poate adera la OECD deoarece nu indeplineste criteriile necesare, iar indepliniera lor, depinde de “Centrul de guvernare”, care trebuie sa treaca de la “un traditional rol administrativ”, la un rol activ in “dezvoltarea politicilor publice si coordonare”, in directia dezvoltarii economice si industriale!Perfect adevarat!
    Cu alte cuvinte, de la “administrarea mecanica-birocratica” traditionala (de 27 de ani) a economiei din Romania, Guvernele trebuie sa treaca la “administrarea dezvoltarii economice si industriale nationale”, intr-o forma PRO-ACTIVA, pentru a realiza cerintele aderarii la OECD.
    2.a.Autorul arata, ca exista “inconsistenta sau ineficienta in ce priveste responsabilitatea planificarii strategice sau a supravegherii, lipsind viziunea de dezvoltare institutionala sau organizationala, pe termen lung”.
    Cu permisiunea sa, nu voi fi de acord cu prima parte, deoarece existenta a 53 de strategii de dezvoltare economica nationala sau pe domenii, cit si cele de “dezvoltare institutionala” il contrazic.
    b.In privinta lipsei “de viziune de dezvoltare institutionala sau organizationala” pe orice termen, sint de acord cu autorul.
    Problema este, ca viziunea de dezvoltare institutionala si organizationala nu poate rezulta din “cercetarea stiintifica economica”, din ea rezultind doar strategiile aratate la litera a.
    Viziunea de “dezvoltare institutionala si organizationala” si tehnicile prin care se pot TRANSPUNE in viata economica nationala toate cele “53 de strategii tehnice-economice”, rezulta numai in urma unei “cercetari stiintifice institutionale”, inexistenta azi in Romania (si nu numai).
    Inca din anul 2000, prof. D. Daianu arata rolul fundamental al institutiilor in dezvoltarea economica rapida, cercetare ce asigura elaborarea NORMELOR concrete de lucru:de nivel macroeconomic, care “capaciteaza pe ministrii de linie” in ceeace trebuie sa faca, avizeze sau urmareasca.In acelasi timp, ele creaza o AGENDA COMUNA de lucru/reforme, incit institutiile “de pe orizontala sau verticala” sa aiba ce imbratisa si realiza!
    “Dar institutiile fac parte dintr-o zona moale (soft) a societatii, care nu poate fi tratata cu instrumentarul traditional al analizei economice.Din acest punct de vedere, demersul cercetatorului economist se cuvine a fi impletit cu al sociologului, cu al specialistului in psihologie sociala”…(citat, pag. 34. d. Daianu,”Incotro de indreapta tarile postcomuniste”, 2000).Intr-un cuvint, prin colaborarea cu “specialistul in stiinte politice si sociale” – care este “sediul” stiintific al
    cercetarii institutionale” (nota noastra-CE).
    “Iar acest lucru, sa recunoastem, nu este usor, avind in vedere frecventa lipsa de dialog si viziune interdisciplinara”.Aceasta fraza-citat (de la aceeasi pagina), spune totul despre lipsa de unitate/colaborare dintre economist si cercetatorul din domeniul institutional – astfel ca orice viziune si constructie interdisciplinara care sa asigure pentru CoG un “proiect de tara” ramin imposibile.
    In lipsa unui proiect de tara astfel rezultat, lipseste posibilitatea Guvernelor de a ORGANIZA dezvoltarea economica si industriala nationala cit si viziunea de dezvoltare institutionala si organizationala, care sa sustina prin norme si principii de lucru, constructia si realizarea programelor de guvernare.Strategiile economistului ramin simple inventare ale cerintelor de dezvoltare, ale resurselor existente si a rezultatelor (pozitive) finale – lipsind insa tehnicile si instrumentarul institutional de transpunere a acestora in realitatea economica nationala.
    3.Deocamdata, trecerea economistului peste linia de separatie dintre cercetarea economica si cea institutionala este inexistenta.Rezultatul este acumularea de strategii economice irealizabile, in paralel cu imposibilitatea iesirii din fundatura economica postcomunista prin dezvoltare industriala si a accede in organizatiile clubului tarilor dezvoltate.
    4.In ca priveste Guvernanta Bugetara, amintesc doar, ca regulile rezultate din “cercetarea institutionala” (ce asigura dezvoltarea economica si industriala acelerata, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate) – sint fundamentale si pentru guvernanta bugetara, deoarece ea se realizeaza la fel ca dezvoltarea, prin norme, reguli si tehnici institutionale concrete, pro-active.
    5.Este salutara analiza si evidentierea rolului institutiilor in dezvoltarea economica, odata cu cu cea a viziunii pro-active asupra dezvoltarii economice, pe care o emana articolul.
    La fel de valoroasa pentru guvernanti si clasa politica, este cerinta de trecere a guvernarii de la un traditional rol administrativ (reflectat azi prin administrarea strict “bugetara”), catre un rol activ, prin dezvoltarea politicilor publice si in directii producatoare de dezvoltare economica.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Economia reală: Profiturile marilor companii pe 2016 ascund tensiunile creşterii pe consum. Topul dividendelor

Tensiunile ascunse de creșterea economică a României pe 2016 (4,8%) sunt reflectate de rezultatele pe 2016 ale celor mai mari 20 de companii româneşti...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Guvernul suspendă pentru un an articole esențiale din Legea finanțelor: dispare limita maximă de cheltuieli, creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă

Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum a ajuns energia românească la cel mai mare preț din Europa: mixul nociv de înțelegeri, incompetență și interese

UPDATE:Ministrul Energiei s-a îmblonăvit brusc marți și s-a internat în spital pentru circa 2 săptămâni. Detalii AICI. * Informația inițială: ANRE și Consiliul Concurenței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Miracol economic la Comisia de Prognoză, după vizita lui Moș Crăciun: În doar 2 luni, creșterea salariilor reale s-a dublat, iar PIB a sporit cu încă o creștere anuală

PIB-ul României ar urma să crească într-un ritm și mai accelerat decât se preconiza anterior în perioada 2017 – 2020, potrivit prognozei de iarnă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română