De ce nu funcţionează. Eroarea modelului de societate românesc: Protecţie socială “europeană” cu fiscalitate “americană”

de Marin Pana | 11.10.2011 .

Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă nerealistă, care nu ţine la drum.

Modelul european – Germania, Suedia, Austria, Olanda

1.Venituri bugetare mari şi impozite mari, accent pe controlul inflaţiei.

2.Solidaritate socială extinsă, facilităţi pentru toate categoriile considerate ca defavorizate, asistenţă socială relativ mare ca pondere în PIB.

3.Mai puţini bani rămaşi la dispoziţia cetăţeanului dar mai multe servicii sociale disponibile. Clasă mijlocie spre 75% din populaţie.

4.Responsabilitate individuală medie, cu obligaţii semnificative din partea statului. Amplă redistribuire a veniturilor.

5.Pondere importantă a sectorului de stat în PIB, inclusiv participaţii la întreprinderi de interes public.

Modelul american – SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă

1. Venituri bugetare mai reduse şi impozite mai mici, accent pe creşterea economică.

2.Solidaritate socială mai redusă, programe condiţionate mai strict de conduita beneficiarilor, asistenţa socială mai redusă ca pondere în PIB.

3.Mai mulţi bani rămaşi la dispoziţia cetăţeanului dar servicii sociale mai slab dezvoltate.Clasă mijlocie spre 50% din populaţie.

4.Responsabilitate individuală dezvoltată, cu obligaţii minime din partea statului. Mobilitate socială ridicată.

5.Participare minimală a statului în economie, implicarea puternică a sectorului privat în politică.

Şi România

România face o figură aparte la nivel bugetar, fiind un fel de struţo-cămilă capitalistă. Politicienii noştri insistă să ofere beneficii europene ( a se citi cheltuieli apropiate de 40% din PIB ) din venituri situate undeva în jur de 30% din PIB, după model american.

Ceea ce duce inerent la deficite bugetare cronice şi dezechilibre structurale majore. Acestea au generat, de fapt creşterea rapidă a datoriei guvernamentale şi au îngustat marja de manevră a statului la venirea crizei. În lipsă de spaţiu fiscal pentru adoptarea de măsuri care să stimuleze reluarea creşterii economice robuste, am fost nevoiţi să ne ajustăm dramatic consumul pentru încadrarea în cerinţele de echilibrare bugetară.

Întâlnirea la nivel de 35% din PIB plus/minus 1,5% a veniturilor cu cheltuielile raportat la PIB, mult dorită şi greu de transpus în practică, nu ne va permite nici să oferim protecţie socială pe model european, nici să realizăm o dinamică economică pe model american.

Practic, am dori să ne integrăm pe modelul european fără a dispune de suficiente fonduri, să avem beneficiile sociale fără să contribuim pe măsură. Pe lângă gradul ridicat de evaziune şi evitare fiscală, avem şi o exapandare nejustificată a numărului de persoane care se încadrează pentru a primi ajutor de la stat în mai mult de 40 de forme.

Un exemplu, de la circa 200 de mii de persoane cu dizabilităţi în 1989, am ajuns după 20 de ani să avem să avem circa 900 de mii de persoane cu dizabilităţi, cu peste 500 de mii încadraţi în categoria a doua, ceea ce din punct de vedere al legilor statistice este extrem de improbabil.

Un alt exemplu:

Costurile reduse cu forţa de muncă prin plata unor salarii reduse din perspectivă europenă a dus la o pondere foarte redusă a retribuirii muncii în PIB ( circa 40%, cu toate costurile asociate, faţă de 67% în Franţa), ceea ce ne-a diminuat şi valoarea ca piaţă de desfacere pentru produsele occidentale, afectând implicit deciziile de implantare aici a unor fabrici de produse cu tehnologie mai avansată şi mai durabile din perspectiva ciclului de afaceri.

Citeşte şi:  “De ce România NU e stat asistenţial. De ce România e stat populist”

(În numărul de joi, citiţi câteva opinii ale  unor politicieni de felurile culori politice şi viziuni doctrinare, referitor la acest punct de pornire: unde vrem să ajungem, când am plecat de unde am plecat)

Publicat la data de 11.10.2011 .

22 comentarii

  1. casandra
    11.10.2011, 8:23 pm

    Felicitari pentru text.
    O observatie: cazul Noii Zeelande nu este chiar apropiat de modelul american, chiar nici dupa 1980. Istoria veche a sistemului de protectie sociala din NZ nu a permis instalarea unui capitalism de prada in aceasta tara, asa cum s-a intamplat in Romania, mai ales in ultimii ani. Populatia ar fi rasturnat orice guverna care a r fi intrat cu picioarele in sistem. La noi a fost posibil deoarece – impotriva cliseului primitiv conform caruia comunismul romanesc ar fi oferit protectie sociala! – experienta sociala a unei protectii serioase a fost foarte limitata si temporara. Ironic, primele asigurari de sanatate si pentru pensii au fost introduse in tara noastra de companiile multinationale care operau in industria extractiva inceapan cu 1880. Statul s-a sesizat greu si s-a miscat incet, in comparatie cu alte state europene din vecinatate (Ungaria, Austria, etc). Viziunea de haimana politica nu este apanajul actualilor guvernanti, ea se regaseste in istoria noastra mai veche. Greu, cu multe insistente, s-a reusit construirea unui sistem de protectie sociala rezonabila abia in anii ’30 ai secolului trecut, sub amenintarea combinata a comunismului sovietic si fascismului/nazismului.
    Dar, da, aveti dreptate, Romania nu are alura europeana si guvernantii refuza aceasta cale tocmai pentru ca sunt avocatii si promotorii unui capitalism de prada caruia i se “iarta” si evaziunea fiscala si politica salariala nesimtita. Solutia europeana a constituit soclul pe care s-a construit o clasa mijlocie de 75%. Este ironic sa-i auzi pe guvernantii nostri incercand sa “agate” electoratul cu vocatie de clasa mijlocie de la noi promitand politici de tip radical-conservator american, politici care nici in cele mai favorabile situatii nu sustin emergenta rapida a clasei mijlocii. Dovada: in SUA exista o clasa mijlocie din ce in ce mai erodata. Dumneavoastra spuneti ca reprezinta 50% din populatie. Ultimele date ale secretariatului muncii si multe studii arata ca deja clasa mijlocie nu mai reprezinta jumatate din populatia federatiei, cea mai atacata fiind clasa mijlocie din centrele urbane mari.

  2. O zi obişnuită: 12 Octombrie – “luaţi în pumni de clanurile interlope” « Politeía
    12.10.2011, 7:22 am

    […] Eroarea modelului de societate românesc: Protecţie socială “europeană” cu fiscalitate “americană”. Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă nerealistă, care nu ţine la drum. România face o figură aparte la nivel bugetar, fiind un fel de struţo-cămilă capitalistă. Politicienii noştri insistă să ofere beneficii europene ( a se citi cheltuieli apropiate de 40% din PIB ) din venituri situate undeva în jur de 30% din PIB, după model american. Ceea ce duce inerent la deficite bugetare cronice şi dezechilibre structurale majore. Acestea au generat, de fapt creşterea rapidă a datoriei guvernamentale şi au îngustat marja de manevră a statului la venirea crizei. În lipsă de spaţiu fiscal pentru adoptarea de măsuri care să stimuleze reluarea creşterii economice robuste, am fost nevoiţi să ne ajustăm dramatic consumul pentru încadrarea în cerinţele de echilibrare bugetară. Întâlnirea la nivel de 35% din PIB plus/minus 1,5% a veniturilor cu cheltuielile raportat la PIB, mult dorită şi greu de transpus în practică, nu ne va permite nici să oferim protecţie socială pe model european, nici să realizăm o dinamică economică pe model american. Mai multe pe Curs de Guvernare […]

  3. gabicretu
    12.10.2011, 8:24 am

    Bun articolul, cu o precizare necesară; în descrierea modelelor se include adesea un fals – ideea că mobilitatea socială ar fi mai ridicată în modelul american. Datele sociologice arată o situație răsturnată. Societățile nordice se află în top iar SUA la coadă. Un studiu pe temă se poate citi aici: http://cep.lse.ac.uk/about/news/IntergenerationalMobility.pdf
    Ca orice vis, nici visul american nu este o realitate…

  4. Regiunea Centru
    12.10.2011, 10:09 am

    „Politicienii noştri” N-avem politicieni. Avem doar grupuri de interese care se afla la butoane. Cum poti sa-i numesti politicieni cand n-au facut o scoala politica, n-au experienta (doar cea socialista)

  5. victor L
    12.10.2011, 10:58 am

    In privinta articolului sint profan.
    Dar am ureche.Si mi-a fost zgiriata.
    “Eroarea modelului de societate romanesc”, ma deranjeaza ca o manea.
    – Eroarea modelului romanesc de societate;
    -Eroarea modelului de societate romaneasca.
    Parca ar suna mai bine; nu insist sa corectati.

    • Cristian Grosu
      12.10.2011, 11:25 am

      aşa e când scrii în graba de-a ajunge totul cât mai repede la urechea cititorului:) (Scrisesem cituturului:)

  6. Isailă Brătfălean
    12.10.2011, 11:04 am

    Articolele despre România domnului Marin Pană sunt foarte bune.

    Aș mai adăuga: disputa dintre cele două concepții (europeană și balcanică) este de fapt disputa dintre fostele provincii austro-ungare și vechiul regat. În anii 90, la București se trafica dolarul, în Transilvania se trafica marca… Nu mai vorbim de opțiunile politice (până la urmă Bucureștiul a trecut de la Transilvania la Regat).

    Altă chestiune este că România are o extrem de mare populație rurală (30%, alte țări europene, precum Bulgaria nu trec cu mult de 10%), o populație care nu contribuie la stat, nu contribuie la niciun sistem de asigurări de bunuri și persoane.

  7. Curs De Guvernare: De ce nu funcţionează. Eroarea modelului de societate românesc: Protecţie socială “europeană” cu fiscalitate “americană” #riscograma
    12.10.2011, 1:01 pm

    […] Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă nerealistă, care nu ţine la drum, comentează Marin Pană pe Curs De Guvernare. […]

  8. De ce nu funcţionează. Eroarea modelului de societate românesc: Protecţie socială “europeană” cu fiscalitate “americană” | Critic Atac
    13.10.2011, 12:24 pm

    […] Sursa: cursdeguvernare.ro […]

  9. Lucian Davidescu
    13.10.2011, 1:44 pm

    Protecţie socială “europeană” cu fiscalitate “americană”

    Asta e strict teoretic, pentru că în realitate este fix pe dos. Protecția socială este la cel mai mic nivel din Europa (noi și Estonia) iar taxarea este printre cele mai mari din Europa (pentru “fraierii” care plătesc).

  10. de-a dura lex
    13.10.2011, 4:40 pm

    și în Germania, Țările de Jos etc. clasa mijlocie este tot de circa 50%.

  11. Iulian
    13.10.2011, 10:45 pm

    Domnii mei..
    Protectia sociala ne distruge societatea
    Ideea de falsa siguranta ne leneveste, ne scade abilitatile de supravieture, ne reduce natalitatea.
    Asia se ridica la cer fara nici o urma de protectie sociala…

    • casandra
      14.10.2011, 9:44 am

      Cine v-a spus prostia asta cu “nici urma de protectie sociala”?
      http://www.gov.cn/english/official/2005-07/28/content_18024.htm
      http://www.adb.org/AnnualMeeting/2010/Seminars/Presentations/Z-Ling-presentation.pdf

      Protectia sociala este intr-o expansiune fara precedent in China, in formula asemanatoare modelului social european. Si economia este infloritare. Cititi la linkurile recomandate si va veti schimba opiniile.

    • totedati
      18.10.2011, 12:41 pm

      mda … china mai are un pic și ne dă lecții și la capitolul mobilitate socială! țiganii chinezi, adică ăia săraci, pot călători liber prin toată china, practic un subcontinent la fel de mare cât europa, de vre-o 2 ani de zile! în mândra și fudula europă a drepturilor și libertăților omului (sic!) țiganii sunt alergați dintr-o parte în alta ( că de ce să plătească tările bogate costul inserției sociale ) iar căpșunarii nu au drept de muncă decât după ce pupă mâna stăpânului iar mai nou peste tot prin europa se aud trâmbițele xenofobe și nationaliste împotriva imigranților! dacă mai stăm mult pe gânduri pierdem și ultimul tren economic!

      iar în tot acest timp china face pasi gigantici pentru a-și crește nivelul de trai și veniturile populației, implicit puterea de cumpărare adică piața internă, prin investiții imense în infrastructură, economie și educație!

  12. Ghita Bizonu'
    21.4.2012, 12:13 am

    Eroare!! Eroarea incepe de la baza si din 1990. Problema de baza nu este fiscalitate americana si buget eruopean ci faptu ca nepam demolat industria , ne-ma intors la o agricultura parcelata si ne-am orientat catre importuri de orice. Si ca ne-am bazat pe mana de lucru foarte ieftina si export de resurse si ma zis la prostia asta “reforma”. Trebuie tinut cont ca mana dlucru foartet ieftina ineamna ramuri cu productivitate mica , slaba calificare. In 20 de ani nu ma distus doar industria ci am distus fi forta de munca calificata.
    Si inate sa faceti comparatii Modelul european, modelul american ar trebui sa incepeti cu faptul ca ambele sunt bazate pe societati industriale dezvoltate!
    Aici este eroarea noastra, Si a dvoastra. Puneti carul inaintea boilor!!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute:
lei
lei
lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română