Cum pot câştiga alegerile măsurile dure anticriză. Exemplul Letoniei

PDL se grăbeşte să crească salariile bugetarilor, şi numai câteva voci lucide se străduiesc – pentru cine ştie cât timp – să tempereze populismul cu care dreapta vrea să intre în anul electoral. Exemplul Letoniei ne propune, însă, o altă lecţie: cea a consecvenţei şi seriozităţii.

Fostul preşedinte al Letoniei, Valdis Zatlers, a reuşit o performanţă remarcabil pe plan politic cu succesul electoral al guvernului său. După ce a tăiat salariile şi pensiile, plus alte măsuri dure de limitare a asistenţei sociale, coaliţia de centru-dreapta a reuşit să câştige anul trecut alegerile cu peste 60 la sută din voturi.

Surpriza experţilor locali şi internaţionali a fost totală, mai ales că acţiunile de austeritate severă au fost luate de un guvernul minoritar, ce a forţat, practic, punerea în aplicare a deciziilor de diminuare a salariilor şi pensiilor.

Încrederea populaţiei s-a materializat, astfel, prin configuraţia Parlamentului.

Ce-i drept, măsurile au fost luate ceva mai devreme decât la noi, perioada cea mai grea fiind situată între ultimul trimestru al anului 2009 şi primul trimestru din 2010, când Letonia a avut cea mai mare scădere economică iar şomajul a urcat la cote record.

Apoi, PIB-ul a început să crească, rata şomajului a scăzut sub 15% şi este anticipată a se situa la doar 12% spre finalul anului iar deficitul bugetar este pe cale de a fi eliminat. La fel ca şi la noi, ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor. Spre deosebire de noi, însă, balanţa schimburilor comerciale a devenit pozitivă.

Economia letonă rămâne dependentă de ceea ce se întâmplă cu principalii parteneri comerciali (Germania, Suedia şi Rusia) şi cu vecinele baltice Estonia şi Lituania. O oportunitate dar şi o vunerabilitate suplimentară o reprezintă faptul că este o economie cu grad de deschidere ( exporturi plus importuri raportat la PIB) dublu faţă de cea românească.