La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Darea în plată – dimensiunile reale ale problemei, pentru o soluție corectă

de Marin Pana 21.2.2016

darea-in-plataCum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc salturi calitative.

De aceea, pentru a înțelege și a găsi soluția cea mai bună la o problemă este necesar să apelăm la cifre, dincolo de impresii/interese personale și principii de apărat. Altminteri se ajunge la situația din bancul în care toți aveau dreptate deși așa ceva era, logic, imposibil.

De aceea, orice dezbatere publică pe tema dării în plată ar trebui derulată cu cifrele pe masă (ecran). Pur și simplu, pentru că, așa cum se spune în engleză ”size matters” ( mărimea contează).

Datele de plecare sunt prezentate sintetic mai jos iar o privire rapidă dezvăluie concentrarea disputei asupra introducerii sau nu a unor amendamente cu rol prudențial propuse de BNR pe doar 1% din problema dezbătută.

tabelConcret, chiar ceva mai puțin de 1% din creditele vizate de legea dării în plată se situează peste limita de 150.000 de euro. Ceea ce ridică, în mod legitim întrebarea de ce se încăpțânează parlamentarii să refuze rezolvarea a 99% din problemă în termeni acceptați de către toată lumea.

Coincidență sau nu, dintre creditele în valută, numai o zecime au fost contractate în franci elvețieni, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,3 miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB. Din nou se discută dispropoționat despre un segment relativ redus de beneficiari de credite.

Cu toate acestea, dacă discuția se poartă, din motive corecte sau nu, foarte localizat, implicațiile nu mai sunt deloc localizate. 11% din PIB nu reprezintă o glumă.

Recentele controverse privind stabilirea la 2,95% a deficitului bugetar al statului, cu risc inerent major de derapaj în afara limitei de 3% impuse prin tratatul de la Maastricht, nu pot fi date la o parte.

Pur și simplu, după ce a marșat pe maximalizarea oferirii de măriri de pensii și salarii (plus alte beneficii sociale), statul nu mai are capacitatea de a interveni pentru a salva o posibilă situație dificilă în sectorul bancar.

Până acum, deși a fost criză în toată lumea și în toată Europa, spre deosebire de multe alte state, nu a dat nici un leu. Dar ( în matematică se numește inducție incompletă) asta nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Iar, apropo de garanții, retragerea garanției de stat pentru Programul Prima Casă prin neexceptarea acestuia de la darea în plată, ar avea implicații greu de calculat în termeni bănești dar ușor de intuit în temeni umani. Dincolo de complicatele implicații juridice pentru stat, majorarea avansului necesar pentru accesarea unui credit de către tinerii aflați la început de carieră e certă și le va amâna cu mai mulți ani de zile posibilitatea de a-și întemeia o familie în condiții decente.

Trecând peste complicatele cazuri particulare aduse la lumină ba de unul, ba de altul, la nivel de sistem bancar nu se poate nega disproporția uriașă dintre rata de neperformanță la creditele de peste 150.000 de euro și sub această limită. Rata de 7 la 1 este imensă și exprimă ceva. Ceva dificil a fi exprimat în termeni eleganți de către cei care cunosc bine problema, dar trebuie să se abțină.

Așadar, nu este vorba despre nicio discriminare dacă se acceptă o lege, nu tocmai oportună potrivit recomandărilor instituțiilor abilitate și nici prezentă sub această formă în alte țări europene, dar căreia i se pot găsi aspecte pozitive din motive sociale.

Dacă ar fi vreo discriminare prin limitarea plafonului de aplicabilitate al legii, atunci ar trebui să intevină Justiția și pentru a elimina plafoanele multiple de deducere personală la impozitarea veniturilor, existente în prezent pentru salariați, pentru persoane aflate în întreținere și pentru pensionari.

Una peste alta, dimensiunile problemei rămân esențiale pentru o soluție corectă iar discuția ar trebui calată pe rezolvarea la nivelul societății, nu la limita impusă de cazurile extreme. Măcar dacă ar rezolva, în condiții apreciate drept fezabile pentru siguranța financiară, 99% din situație.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2016

6 comentarii

  1. Ion
    22.2.2016, 1:42 am

    Si daca ar fi asa, bancile si-au batut joc de aceasta tara si nu vor gasi niciun fel de sustinere din parte societatii civile.

    Articolele platite in presa si alte manvre manipulatoare nu au nici un efect.

  2. Valentin Stanescu
    22.2.2016, 9:24 am

    Procentul de 1% este relativ la numarul debitorilor cu credite de peste 150.000 EUR. Insa volumul total de credite este cu mult peste 1% pentru ca e vorba de creditele mari.
    Apoi e vorba de principiu, e ok sa fie protejati oamenii care au vrut sa isi cumpere o locuinta si acum au probleme la plata insa nu e in regula sa fie salvati de la pierderi cei care au facut afaceri de milioane de EUR.

  3. Cezar
    23.2.2016, 1:21 pm

    PIB-ul Romaniei nu este in nici un caz 773 miliarde asa cum e specificat in tabel ci in jur de 950 miliarde in 2015 si ceva mai mare in 2016. Asa ca nu vorbim de un procent de indatorare de 11% si undeva sub 8%. Ati putea foarte bine sa fiti acuzat de manipularea opiniei publice prin furnizarea de date eronate, neadaptate la realitate.

    • Cristian Grosu
      23.2.2016, 1:32 pm

      waaau!!
      sorry, dar nu mă pot abține!
      Dvs. trăiți într-o Românie în care PIB 2015 e 950 de miliarde ? Cum e acolo, rog trimiteti-ne neapărat o vedere, impresii, întâmplări etc. E PIB-ul cui? Sigur vorbiți de România?

      Nu o să vă suspectez de manipulare – atât de gogonate sunt cifrele Dvs. Deși, deși, vorba lui Caragiale: ”dacă e să încerci să înșeli lumea, apoi înșal-o gros, că subțire nu se prinde !”

      Nu, stimate domn: pib-ul româniei a atins, în premieră istorică, 40 de miliarde de euro trimestrial, pe t3 anul trecut – si asta pentru că moneda euro a fost ținută jos (o să aflăm la un moment dat cu ce costuri). Mai citiți – altfel o să vă suspectez că sunteți Dl. Victor Ponta în carne și oase – deși e un cititor tenace al cursdeguvernare.ro.

      (http://cursdeguvernare.ro/premiera-pib-ul-trimestrial-a-depasit-pragul-de-40-miliarde-euro-o-comparatie-cu-statele-ue.html)

      ***
      (PS: si dacă am vorbi de 8% din PIB ar fi putin? stiti cât din PIB se duce pe Sănătate? Dar pe școală? Come down..)

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Vasilica Dăncilă reacționează la condamnarea lui Liviu Dragnea: ”arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a reacționat la condamnarea lidelui PSD. Ea susţine că sentinţa în cazul lui Liviu Dragnea ”arată că modul în care în România… Mai mult

Europa

Discuții Vladimir Putin – Petro Poroșenko: Kievul cere eliberarea deținuților politici ucrainieni

Iulian Soare

Petro Poroşenko i-a cerut joi lui Vladimir Putin eliberarea deţinuţilor politici ucrainieni aflați în închisorile ruseşti şi în teritoriile ocupate. Solicitarea a fost făcută în timpul… Mai mult

Stiri

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea de la șefia Camerei Deputaților, Dacian Cioloș cere retragerea acestuia din viața publică. PSD așteaptă, deocamdată, o sentință definitivă

Razvan Diaconu

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților, după ce acesta a fost condamnat joi la trei ani… Mai mult

Stiri

CCR: Numirea Theodorei Bertzi la Consiliul pentru Combaterea Discriminării – neconstituțională

Mariana Bechir

CCR a admis joi sesizarea PNL privind numirea Theodorei Bertzi în Colegiul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Cealaltă sesizare legată de numirea unor membri ai… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Lupta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent sunt de importanță capitală

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană s-a declarat joi îngrijorată de evoluțiile actuale din România, de modificările aduse Codului de procedură penală, precum și a celorlalte legi ale Justiției. Declarația… Mai mult

Stiri

Percheziții la spitalele Colentina, Universitar şi Cantacuzino – servicii medicale decontate fără a fi efectuate

Vladimir Ionescu

Procurori și polițiști au efectuat joi percheziţii la spitalele Universitar, Colentina şi Cantacuzino din Capitală, precum şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Giurgiu, într-un… Mai mult

Stiri

Alexandria primește 4 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului

Vladimir Ionescu

Guvernul Dăncilă aprobă miercuri suplimentarea bugetul municipiului Alexandria, din județul Teleorman, cu 3,94 milioane de lei. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia… Mai mult