Chestiunea

Analiză GlobalFocus Centre: Vulnerabilitățile statale ale României în fața jocurilor Rusiei în țările din Est

Premisa, fără echivoc: Propaganda, dezinformarea, acțiunile subversive și influența nefastă sunt instrumente cu ajutorul cărora războiul poate continua în timp de pace. Inamicul țintește azi… Mai mult

17.04.2018

La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

Darea în plată – dimensiunile reale ale problemei, pentru o soluție corectă

de Marin Pana 21.2.2016

darea-in-plataCum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc salturi calitative.

De aceea, pentru a înțelege și a găsi soluția cea mai bună la o problemă este necesar să apelăm la cifre, dincolo de impresii/interese personale și principii de apărat. Altminteri se ajunge la situația din bancul în care toți aveau dreptate deși așa ceva era, logic, imposibil.

De aceea, orice dezbatere publică pe tema dării în plată ar trebui derulată cu cifrele pe masă (ecran). Pur și simplu, pentru că, așa cum se spune în engleză ”size matters” ( mărimea contează).

Datele de plecare sunt prezentate sintetic mai jos iar o privire rapidă dezvăluie concentrarea disputei asupra introducerii sau nu a unor amendamente cu rol prudențial propuse de BNR pe doar 1% din problema dezbătută.

tabelConcret, chiar ceva mai puțin de 1% din creditele vizate de legea dării în plată se situează peste limita de 150.000 de euro. Ceea ce ridică, în mod legitim întrebarea de ce se încăpțânează parlamentarii să refuze rezolvarea a 99% din problemă în termeni acceptați de către toată lumea.

Coincidență sau nu, dintre creditele în valută, numai o zecime au fost contractate în franci elvețieni, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,3 miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB. Din nou se discută dispropoționat despre un segment relativ redus de beneficiari de credite.

Cu toate acestea, dacă discuția se poartă, din motive corecte sau nu, foarte localizat, implicațiile nu mai sunt deloc localizate. 11% din PIB nu reprezintă o glumă.

Recentele controverse privind stabilirea la 2,95% a deficitului bugetar al statului, cu risc inerent major de derapaj în afara limitei de 3% impuse prin tratatul de la Maastricht, nu pot fi date la o parte.

Pur și simplu, după ce a marșat pe maximalizarea oferirii de măriri de pensii și salarii (plus alte beneficii sociale), statul nu mai are capacitatea de a interveni pentru a salva o posibilă situație dificilă în sectorul bancar.

Până acum, deși a fost criză în toată lumea și în toată Europa, spre deosebire de multe alte state, nu a dat nici un leu. Dar ( în matematică se numește inducție incompletă) asta nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Iar, apropo de garanții, retragerea garanției de stat pentru Programul Prima Casă prin neexceptarea acestuia de la darea în plată, ar avea implicații greu de calculat în termeni bănești dar ușor de intuit în temeni umani. Dincolo de complicatele implicații juridice pentru stat, majorarea avansului necesar pentru accesarea unui credit de către tinerii aflați la început de carieră e certă și le va amâna cu mai mulți ani de zile posibilitatea de a-și întemeia o familie în condiții decente.

Trecând peste complicatele cazuri particulare aduse la lumină ba de unul, ba de altul, la nivel de sistem bancar nu se poate nega disproporția uriașă dintre rata de neperformanță la creditele de peste 150.000 de euro și sub această limită. Rata de 7 la 1 este imensă și exprimă ceva. Ceva dificil a fi exprimat în termeni eleganți de către cei care cunosc bine problema, dar trebuie să se abțină.

Așadar, nu este vorba despre nicio discriminare dacă se acceptă o lege, nu tocmai oportună potrivit recomandărilor instituțiilor abilitate și nici prezentă sub această formă în alte țări europene, dar căreia i se pot găsi aspecte pozitive din motive sociale.

Dacă ar fi vreo discriminare prin limitarea plafonului de aplicabilitate al legii, atunci ar trebui să intevină Justiția și pentru a elimina plafoanele multiple de deducere personală la impozitarea veniturilor, existente în prezent pentru salariați, pentru persoane aflate în întreținere și pentru pensionari.

Una peste alta, dimensiunile problemei rămân esențiale pentru o soluție corectă iar discuția ar trebui calată pe rezolvarea la nivelul societății, nu la limita impusă de cazurile extreme. Măcar dacă ar rezolva, în condiții apreciate drept fezabile pentru siguranța financiară, 99% din situație.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2016

6 comentarii

  1. Ion
    22.2.2016, 1:42 am

    Si daca ar fi asa, bancile si-au batut joc de aceasta tara si nu vor gasi niciun fel de sustinere din parte societatii civile.

    Articolele platite in presa si alte manvre manipulatoare nu au nici un efect.

  2. Valentin Stanescu
    22.2.2016, 9:24 am

    Procentul de 1% este relativ la numarul debitorilor cu credite de peste 150.000 EUR. Insa volumul total de credite este cu mult peste 1% pentru ca e vorba de creditele mari.
    Apoi e vorba de principiu, e ok sa fie protejati oamenii care au vrut sa isi cumpere o locuinta si acum au probleme la plata insa nu e in regula sa fie salvati de la pierderi cei care au facut afaceri de milioane de EUR.

  3. Cezar
    23.2.2016, 1:21 pm

    PIB-ul Romaniei nu este in nici un caz 773 miliarde asa cum e specificat in tabel ci in jur de 950 miliarde in 2015 si ceva mai mare in 2016. Asa ca nu vorbim de un procent de indatorare de 11% si undeva sub 8%. Ati putea foarte bine sa fiti acuzat de manipularea opiniei publice prin furnizarea de date eronate, neadaptate la realitate.

    • Cristian Grosu
      23.2.2016, 1:32 pm

      waaau!!
      sorry, dar nu mă pot abține!
      Dvs. trăiți într-o Românie în care PIB 2015 e 950 de miliarde ? Cum e acolo, rog trimiteti-ne neapărat o vedere, impresii, întâmplări etc. E PIB-ul cui? Sigur vorbiți de România?

      Nu o să vă suspectez de manipulare – atât de gogonate sunt cifrele Dvs. Deși, deși, vorba lui Caragiale: ”dacă e să încerci să înșeli lumea, apoi înșal-o gros, că subțire nu se prinde !”

      Nu, stimate domn: pib-ul româniei a atins, în premieră istorică, 40 de miliarde de euro trimestrial, pe t3 anul trecut – si asta pentru că moneda euro a fost ținută jos (o să aflăm la un moment dat cu ce costuri). Mai citiți – altfel o să vă suspectez că sunteți Dl. Victor Ponta în carne și oase – deși e un cititor tenace al cursdeguvernare.ro.

      (http://cursdeguvernare.ro/premiera-pib-ul-trimestrial-a-depasit-pragul-de-40-miliarde-euro-o-comparatie-cu-statele-ue.html)

      ***
      (PS: si dacă am vorbi de 8% din PIB ar fi putin? stiti cât din PIB se duce pe Sănătate? Dar pe școală? Come down..)

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR legea prin care Monitorul Oficial trece de la Guvern la Camera Deputaților

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției: Dacă protocoalele cu SRI sunt nelegale, semnatarii ar putea răspunde penal

Vladimir Ionescu

În cazul în care protocoalele se dovedesc nelegale, condamnările pe baza lor ar putea fi revizuite, iar semnatarii lor ar putea răspunde penal, a explicat… Mai mult

Europa

Președintele Cehiei anunță mutarea la Ierusalim a ambasadei din Israel. Guvernul se opune

Iulian Soare

Președintele ceh, Milos Zeman, a anunțat miercuri că țara sa își va muta ambasada la Ierusalim. În Cehia, însă, o astfel de decizie nu-i aparține… Mai mult

Europa

UE vrea să facă rezerve bugetare pentru a traversa cu bine eventuale noi șocuri economice

Iulian Soare

La Bruxelles este analizată o propunere care vizează, pe fondul creșterii bugetului UE, crearea unui ”buffer” financiar menit să protejeze ratingul de credit AAA al… Mai mult

Stiri

Sevil Shhaideh la DNA: a fost inculpată oficial în ”Dosarul Belina”

Vladimir Ionescu

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh a petrecut miercuri trei ore în sediul DNA, unde i s-a adus la cunștință că este inculpată în Dosarul Belina, în… Mai mult

Stiri

Studiu – Fundaţia Friedrich Ebert: O statistică a religiozității și credinței la români. Diferență între credință și atitudinea socială

Mariana Bechir

Un procent de 95% din români cred în Dumnezeu, dar numai 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, potrivit unor date… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă în Israel: premierul Netanyahu salută adoptarea ”cadrului de lansare a dezbaterii” privind relocarea ambasadei României la Ierusalim

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a avut, miercuri, o întrevedere cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care şeful Executivului român o face în… Mai mult