Darea în plată – dimensiunile reale ale problemei, pentru o soluție corectă

de Marin Pana | 21.2.2016 .

darea-in-plataCum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc salturi calitative.

De aceea, pentru a înțelege și a găsi soluția cea mai bună la o problemă este necesar să apelăm la cifre, dincolo de impresii/interese personale și principii de apărat. Altminteri se ajunge la situația din bancul în care toți aveau dreptate deși așa ceva era, logic, imposibil.

De aceea, orice dezbatere publică pe tema dării în plată ar trebui derulată cu cifrele pe masă (ecran). Pur și simplu, pentru că, așa cum se spune în engleză ”size matters” ( mărimea contează).

Datele de plecare sunt prezentate sintetic mai jos iar o privire rapidă dezvăluie concentrarea disputei asupra introducerii sau nu a unor amendamente cu rol prudențial propuse de BNR pe doar 1% din problema dezbătută.

tabelConcret, chiar ceva mai puțin de 1% din creditele vizate de legea dării în plată se situează peste limita de 150.000 de euro. Ceea ce ridică, în mod legitim întrebarea de ce se încăpțânează parlamentarii să refuze rezolvarea a 99% din problemă în termeni acceptați de către toată lumea.

Coincidență sau nu, dintre creditele în valută, numai o zecime au fost contractate în franci elvețieni, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,3 miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB. Din nou se discută dispropoționat despre un segment relativ redus de beneficiari de credite.

Cu toate acestea, dacă discuția se poartă, din motive corecte sau nu, foarte localizat, implicațiile nu mai sunt deloc localizate. 11% din PIB nu reprezintă o glumă.

Recentele controverse privind stabilirea la 2,95% a deficitului bugetar al statului, cu risc inerent major de derapaj în afara limitei de 3% impuse prin tratatul de la Maastricht, nu pot fi date la o parte.

Pur și simplu, după ce a marșat pe maximalizarea oferirii de măriri de pensii și salarii (plus alte beneficii sociale), statul nu mai are capacitatea de a interveni pentru a salva o posibilă situație dificilă în sectorul bancar.

Până acum, deși a fost criză în toată lumea și în toată Europa, spre deosebire de multe alte state, nu a dat nici un leu. Dar ( în matematică se numește inducție incompletă) asta nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Iar, apropo de garanții, retragerea garanției de stat pentru Programul Prima Casă prin neexceptarea acestuia de la darea în plată, ar avea implicații greu de calculat în termeni bănești dar ușor de intuit în temeni umani. Dincolo de complicatele implicații juridice pentru stat, majorarea avansului necesar pentru accesarea unui credit de către tinerii aflați la început de carieră e certă și le va amâna cu mai mulți ani de zile posibilitatea de a-și întemeia o familie în condiții decente.

Trecând peste complicatele cazuri particulare aduse la lumină ba de unul, ba de altul, la nivel de sistem bancar nu se poate nega disproporția uriașă dintre rata de neperformanță la creditele de peste 150.000 de euro și sub această limită. Rata de 7 la 1 este imensă și exprimă ceva. Ceva dificil a fi exprimat în termeni eleganți de către cei care cunosc bine problema, dar trebuie să se abțină.

Așadar, nu este vorba despre nicio discriminare dacă se acceptă o lege, nu tocmai oportună potrivit recomandărilor instituțiilor abilitate și nici prezentă sub această formă în alte țări europene, dar căreia i se pot găsi aspecte pozitive din motive sociale.

Dacă ar fi vreo discriminare prin limitarea plafonului de aplicabilitate al legii, atunci ar trebui să intevină Justiția și pentru a elimina plafoanele multiple de deducere personală la impozitarea veniturilor, existente în prezent pentru salariați, pentru persoane aflate în întreținere și pentru pensionari.

Una peste alta, dimensiunile problemei rămân esențiale pentru o soluție corectă iar discuția ar trebui calată pe rezolvarea la nivelul societății, nu la limita impusă de cazurile extreme. Măcar dacă ar rezolva, în condiții apreciate drept fezabile pentru siguranța financiară, 99% din situație.

Publicat la data de 21.2.2016 .

6 comentarii

  1. Ion
    22.2.2016, 1:42 am

    Si daca ar fi asa, bancile si-au batut joc de aceasta tara si nu vor gasi niciun fel de sustinere din parte societatii civile.

    Articolele platite in presa si alte manvre manipulatoare nu au nici un efect.

  2. Valentin Stanescu
    22.2.2016, 9:24 am

    Procentul de 1% este relativ la numarul debitorilor cu credite de peste 150.000 EUR. Insa volumul total de credite este cu mult peste 1% pentru ca e vorba de creditele mari.
    Apoi e vorba de principiu, e ok sa fie protejati oamenii care au vrut sa isi cumpere o locuinta si acum au probleme la plata insa nu e in regula sa fie salvati de la pierderi cei care au facut afaceri de milioane de EUR.

  3. Cezar
    23.2.2016, 1:21 pm

    PIB-ul Romaniei nu este in nici un caz 773 miliarde asa cum e specificat in tabel ci in jur de 950 miliarde in 2015 si ceva mai mare in 2016. Asa ca nu vorbim de un procent de indatorare de 11% si undeva sub 8%. Ati putea foarte bine sa fiti acuzat de manipularea opiniei publice prin furnizarea de date eronate, neadaptate la realitate.

    • Cristian Grosu
      23.2.2016, 1:32 pm

      waaau!!
      sorry, dar nu mă pot abține!
      Dvs. trăiți într-o Românie în care PIB 2015 e 950 de miliarde ? Cum e acolo, rog trimiteti-ne neapărat o vedere, impresii, întâmplări etc. E PIB-ul cui? Sigur vorbiți de România?

      Nu o să vă suspectez de manipulare – atât de gogonate sunt cifrele Dvs. Deși, deși, vorba lui Caragiale: ”dacă e să încerci să înșeli lumea, apoi înșal-o gros, că subțire nu se prinde !”

      Nu, stimate domn: pib-ul româniei a atins, în premieră istorică, 40 de miliarde de euro trimestrial, pe t3 anul trecut – si asta pentru că moneda euro a fost ținută jos (o să aflăm la un moment dat cu ce costuri). Mai citiți – altfel o să vă suspectez că sunteți Dl. Victor Ponta în carne și oase – deși e un cititor tenace al cursdeguvernare.ro.

      (http://cursdeguvernare.ro/premiera-pib-ul-trimestrial-a-depasit-pragul-de-40-miliarde-euro-o-comparatie-cu-statele-ue.html)

      ***
      (PS: si dacă am vorbi de 8% din PIB ar fi putin? stiti cât din PIB se duce pe Sănătate? Dar pe școală? Come down..)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română