Darea în plată – dimensiunile reale ale problemei, pentru o soluție corectă

de Marin Pana | 21.2.2016 .

darea-in-plataCum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc salturi calitative.

De aceea, pentru a înțelege și a găsi soluția cea mai bună la o problemă este necesar să apelăm la cifre, dincolo de impresii/interese personale și principii de apărat. Altminteri se ajunge la situația din bancul în care toți aveau dreptate deși așa ceva era, logic, imposibil.

De aceea, orice dezbatere publică pe tema dării în plată ar trebui derulată cu cifrele pe masă (ecran). Pur și simplu, pentru că, așa cum se spune în engleză ”size matters” ( mărimea contează).

Datele de plecare sunt prezentate sintetic mai jos iar o privire rapidă dezvăluie concentrarea disputei asupra introducerii sau nu a unor amendamente cu rol prudențial propuse de BNR pe doar 1% din problema dezbătută.

tabelConcret, chiar ceva mai puțin de 1% din creditele vizate de legea dării în plată se situează peste limita de 150.000 de euro. Ceea ce ridică, în mod legitim întrebarea de ce se încăpțânează parlamentarii să refuze rezolvarea a 99% din problemă în termeni acceptați de către toată lumea.

Coincidență sau nu, dintre creditele în valută, numai o zecime au fost contractate în franci elvețieni, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,3 miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB. Din nou se discută dispropoționat despre un segment relativ redus de beneficiari de credite.

Cu toate acestea, dacă discuția se poartă, din motive corecte sau nu, foarte localizat, implicațiile nu mai sunt deloc localizate. 11% din PIB nu reprezintă o glumă.

Recentele controverse privind stabilirea la 2,95% a deficitului bugetar al statului, cu risc inerent major de derapaj în afara limitei de 3% impuse prin tratatul de la Maastricht, nu pot fi date la o parte.

Pur și simplu, după ce a marșat pe maximalizarea oferirii de măriri de pensii și salarii (plus alte beneficii sociale), statul nu mai are capacitatea de a interveni pentru a salva o posibilă situație dificilă în sectorul bancar.

Până acum, deși a fost criză în toată lumea și în toată Europa, spre deosebire de multe alte state, nu a dat nici un leu. Dar ( în matematică se numește inducție incompletă) asta nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Iar, apropo de garanții, retragerea garanției de stat pentru Programul Prima Casă prin neexceptarea acestuia de la darea în plată, ar avea implicații greu de calculat în termeni bănești dar ușor de intuit în temeni umani. Dincolo de complicatele implicații juridice pentru stat, majorarea avansului necesar pentru accesarea unui credit de către tinerii aflați la început de carieră e certă și le va amâna cu mai mulți ani de zile posibilitatea de a-și întemeia o familie în condiții decente.

Trecând peste complicatele cazuri particulare aduse la lumină ba de unul, ba de altul, la nivel de sistem bancar nu se poate nega disproporția uriașă dintre rata de neperformanță la creditele de peste 150.000 de euro și sub această limită. Rata de 7 la 1 este imensă și exprimă ceva. Ceva dificil a fi exprimat în termeni eleganți de către cei care cunosc bine problema, dar trebuie să se abțină.

Așadar, nu este vorba despre nicio discriminare dacă se acceptă o lege, nu tocmai oportună potrivit recomandărilor instituțiilor abilitate și nici prezentă sub această formă în alte țări europene, dar căreia i se pot găsi aspecte pozitive din motive sociale.

Dacă ar fi vreo discriminare prin limitarea plafonului de aplicabilitate al legii, atunci ar trebui să intevină Justiția și pentru a elimina plafoanele multiple de deducere personală la impozitarea veniturilor, existente în prezent pentru salariați, pentru persoane aflate în întreținere și pentru pensionari.

Una peste alta, dimensiunile problemei rămân esențiale pentru o soluție corectă iar discuția ar trebui calată pe rezolvarea la nivelul societății, nu la limita impusă de cazurile extreme. Măcar dacă ar rezolva, în condiții apreciate drept fezabile pentru siguranța financiară, 99% din situație.

Publicat la data de 21.2.2016 .

6 comentarii

  1. Ion
    22.2.2016, 1:42 am

    Si daca ar fi asa, bancile si-au batut joc de aceasta tara si nu vor gasi niciun fel de sustinere din parte societatii civile.

    Articolele platite in presa si alte manvre manipulatoare nu au nici un efect.

  2. Valentin Stanescu
    22.2.2016, 9:24 am

    Procentul de 1% este relativ la numarul debitorilor cu credite de peste 150.000 EUR. Insa volumul total de credite este cu mult peste 1% pentru ca e vorba de creditele mari.
    Apoi e vorba de principiu, e ok sa fie protejati oamenii care au vrut sa isi cumpere o locuinta si acum au probleme la plata insa nu e in regula sa fie salvati de la pierderi cei care au facut afaceri de milioane de EUR.

  3. Cezar
    23.2.2016, 1:21 pm

    PIB-ul Romaniei nu este in nici un caz 773 miliarde asa cum e specificat in tabel ci in jur de 950 miliarde in 2015 si ceva mai mare in 2016. Asa ca nu vorbim de un procent de indatorare de 11% si undeva sub 8%. Ati putea foarte bine sa fiti acuzat de manipularea opiniei publice prin furnizarea de date eronate, neadaptate la realitate.

    • Cristian Grosu
      23.2.2016, 1:32 pm

      waaau!!
      sorry, dar nu mă pot abține!
      Dvs. trăiți într-o Românie în care PIB 2015 e 950 de miliarde ? Cum e acolo, rog trimiteti-ne neapărat o vedere, impresii, întâmplări etc. E PIB-ul cui? Sigur vorbiți de România?

      Nu o să vă suspectez de manipulare – atât de gogonate sunt cifrele Dvs. Deși, deși, vorba lui Caragiale: ”dacă e să încerci să înșeli lumea, apoi înșal-o gros, că subțire nu se prinde !”

      Nu, stimate domn: pib-ul româniei a atins, în premieră istorică, 40 de miliarde de euro trimestrial, pe t3 anul trecut – si asta pentru că moneda euro a fost ținută jos (o să aflăm la un moment dat cu ce costuri). Mai citiți – altfel o să vă suspectez că sunteți Dl. Victor Ponta în carne și oase – deși e un cititor tenace al cursdeguvernare.ro.

      (http://cursdeguvernare.ro/premiera-pib-ul-trimestrial-a-depasit-pragul-de-40-miliarde-euro-o-comparatie-cu-statele-ue.html)

      ***
      (PS: si dacă am vorbi de 8% din PIB ar fi putin? stiti cât din PIB se duce pe Sănătate? Dar pe școală? Come down..)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română