Curtea Constituțională respinge pe rând toate încercările de-a opri dezincriminarea abuzului: Furtul pleacă la Parlament pentru respingere/legalizare

După ce miercuri a respins sesizările Președinției și CSM privind conflictul constituțional pe OUG 13 (Ordonanța dezincriminării abuzului în serviciu) Curtea Constituțională a respins joi și sesizarea depusă de Avocatul Poporului pe OUG 13. Motivul deciziei de joi – Ordonanța ar fi rămas fără obiect când Guvernul a adoptat OUG 14, de abrogare, a declarat joi președintele CCR, Valer Dorneanu.

Dacă Parlamentul va respinge OUG 14, modificările la codurile penale efectuate prin OUG 13 vor intra imediat în vigoare – neglijența în serviciu va fi dezincriminată total, abuzul în serviciu va fi dezincrimant pentru pagube sub 200.000 de lei, iar denunțul va fi valabil doar șase luni de la săvârșirea unei fapte.

CCR a refuzat, astfel, să dezbată excepția ridicată de Avocatul Poporului (ceea ce echivalează cu discutarea pe fond a OUG 13), în timp ce miercuri a respins sesizările CSM și Președinției pe subiectul unui posibil conflict între puterile statului – executiv și legislativ (Parlament), pe de o parte, guvern și puterea judecătorească (CSM), pe de altă parte.

Victor Ciorbea „avea dreptate” să sesizeze curtea, dar că solicitarea a devenit inadmisibilă, deoarece OUG 13 a fost abrogată și, prin urmare, sesizarea Avocatului Poporului a fost respinsă ca inadmisibilă, a mai spus Valer Dorneanu.

„OUG a fost abrogată și noi nu putem accepta sesizarea Avocatului Poporului. Abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.

Cu alte cuvinte nu s-a pronunțat pe fond, așa încât, dacă OUG 14 va fi respinsă, orice eventuală prevedere neconstituțională din OUG 13 va intra în vigoare și av produce efecte.

Alte declarații ale lui Valer Dorneanu:

• „În cazul sesizării făcute de Avocatul Poporului, avem jurisprundență, am respins-o ca inadmisibilă tocmai pentru că în aceste caz noi o analizăm în abstract și nu intrăm în conținutul ei”
• „Pornim de la adevărul că Ordonanța 13 nu mai există”
• spre deosebire de cazurile în care CCR este sesizată pe parcursul proceselor, când magistrații constituționali iau în calcul și efectele ordonanțelor de urgență, în situația de față nu s-a impus aceste lucru
• „Nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, sa fi produs consecințe juridice”
• „Noi nu judecăm o cauză după supoziții, după posibilități”, a spus șeful CCR, întrebat ce se va întâmpla dacă ordonanța 14, care abrogă controversata OUG 13, va fi declarată neconstituțională sau respinsă de Parlament.

Comunicatul integral al CCR:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi,  a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017.

Curtea a reţinut că art.146 lit.d) din Constituţie reglementează controlul de constituţionalitate, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, a actelor normative de reglementare primară intrate în vigoare. Potrivit art.146 lit.d) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele poate fi ridicată fie în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, fie direct de Avocatul Poporului.

Sub aspectul condiției de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, referitoare la caracterul „în vigoare” al actului normativ supus controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat că, în privinţa excepţiei neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare [Decizia nr.766 din 15 iunie 2011], în schimb, în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, actul normativ care formează obiectul acesteia trebuie să facă parte din fondul activ al legislaţiei la data pronunţării Curţii Constituţionale [a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr.1167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr.549 din 15 iulie 2015]. Această diferenţiere rezultă din faptul că, în prima ipoteză, Curtea exercită un control concret de constituţionalitate, iar, în a doua ipoteză, un control abstract de constituţionalitate.

Raportat la cauza de faţă, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate, formulată de Avocatul Poporului la data de 3 februarie 2017, a vizat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale [Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013], la acea dată, Avocatul Poporului era îndrituit să ridice o asemenea excepţie de neconstituţionalitate, chiar dacă numai unele dispoziţii din această ordonanţă de urgenţă erau în vigoare. Ulterior, însă, la data de 5 februarie 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.14/2017. Prin urmare, la momentul pronunţării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 nu mai este în vigoare, drept pentru care, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea nu are competenţa de a analiza pe fond excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului.

În aceste condiţii, Curtea Constituţională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017.

Trei consecințe ale eventualei intrări în vigoare a OUG 13, așa cum au fost prezentate de judecătorul Cristi Danileț:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;

– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

Argumentele aduse joi în fața CCR

Au fost prezenți și au pledat pentru neconstituționalitate, joi, un consilier de la Avocatul Poporului și un procuror. Din partea Guvernului a fost împuternicit Ministerul Justiției, dar nu a fost prezent nimeni – instituția a trimis un înscris cu rațiunile adoptării OUG 13 și argumentele privind constituționalitatea actului.

OUG 13 trebuie discutată pe fond de CCR, chiar dacă ea a fost abrogată

• Este necesară pronunțarea CCR, deoarece în OUG 13 punerea în acord cu prevederile Constituției este doar parțială și au fost introduse reglementări la care Curtea nu a făcut referire în deciziile sale pe codurile penale.
• Dacă Parlamentul va respinge OUG 14, de abrogare a OUG 13, cea din urmă va intra în vigoare, indiferent câte încălcări ale Constituției conține. De aceea, judecarea pe fond este necesară, a spus reprezentantul Avocatului Poporului
• Procurorul a explicat că o eventuală pronunțare ulterioară pe constituționalitate nu ar mai produce efecte, ar înseamna aplicarea OUG 13: „Dacă Curtea s-ar pronunța ulterior, textele s-ar aplica pentru simplul fapt că ordonanța a fost al un moment dat în vigoare”
• O OUG cu norme vizate de principiul legii penale mai favorabile este contrară Cosntituției, pentru că nu garantează CCR dreptul de a examina prevederile ei și aduce atingere drepturilor fundamentale. „De asemenea, prin decizia Curții, eu consider că ar trebui statuat că în domeniul legii penale mai favorabile nu se pot pronunța ordonanțe de urgență, întrucât acestea, de principiu, nu pot fi examinate de Curte, intrând în vigoare în aceeași zi în care sunt publicate. (…) De asemenea, în principiu, o reglementare cu privire la legea penală mai favorabilă este o reglementare care afectează protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, iar OUG 13/2017 afectează protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”, a spus reprezentantul Parchetului General.

Nu exista o urgență

• nu exista o situație extraordinară și nicio urgență, acestea nu sunt motivate în textul ordonanței
• Directiva europeană la care făcea referire Guvernul în preambului OUG 13 are termen de transpunere 2018 t
• deciziile CCR de neconstituționalitate pe prevederi din codurile penale nu au creat probleme în isntanță și, în unele cazuri, existau în Paralment proiecte pentru reformularea acestora

Probleme de fond

• Eliminarea abuzului în serviciu în cazul emiterii de acte normative (prevedere introdusă în OUG 13) ar duce la posibilitatea adoptării unor acte ce aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale. Exemplu: Dacă un consiliu local adoptă un act prin care copiii de etnie maghiară nu mai intră în școli, sau homosexualii nu mai au acces în spitale etc. s-ar ajunge la atingerea drepturilor și libertățilro fundamentale. „Cetățenii sunt lipsiți de protejarea drepturilor lor constituționale”, a explicat procurorul. A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu se face referire la celelalte acte normative — hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale consiliilor județene, locale — înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea a aproape întregii administrații din România, a explicat și reprezentantul Avocatului Poporului.
• Procurorul și consilierul de la Avocatul Poporului au explicat de ce nu sunt constituționale dezincriminarea abuzului în serviciu, modificările aduse infracțiunii de favorizare a infractorului, denunțului (care are valabilitate doar șase luni de la producerea faptei, dezincriminarea neglijenței în serviciu etc.

Formula politică a CCR

Valer Dorneanu (72 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD și UDMR, în 2013, după ce timp de 3 ani a fost Avocat al Poporului, post în care a fost numit tot de Parlament și tot la propunerea social-democraților.

Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase în Trofeul Calității, din cel care a pronunțat sentința în Dosarul referendumului (Liviu Dragnea) și în Dosarul Valiza (Gigi Becali).

Daniel Morar – a fost procur-șef al DNA, cel care a făcut instituția să funcționeze.

Marian Enache– între 1990 și 1992 a fost deputat și vicepreședinte FSN (strămoșul actualului PSD). A mai fost deputat (PSDR), între 1996 și 2000. În 2012 a fost ales în Camera Deputaților, din nou,  dar ca reprezentant al UNPR. A fost și consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia.

Attila Varga – de 27 de ani este deputat UDMR.

Ștefan Minea – profesor universitar, fost șef al catedrei de drept public de la Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Mona Pivniceru – judecătoare și fost minsitru al Justiției, apropiată a condamnaților Relu Fenechiu și Mihail Vlasov (a fost propusă la CCR de către PNL).

Petre Lăzăroiu – a fost jurisconsult până în 1990, după care a devenit judecător financiar  la Curtea de Conturi. Din 2004 a devenit avocat, până în 2008, când Traian Băsescu l-a desemnat judecător la CCR.

Simona Maya Teodoroiu – fost secretar de stat în Minsiterul Justiției și la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), ea l-a înlocuitîn 2015 pe Toni Greblă (acuzat de DNA de fapte de corupție). La CCR a fost propusă de PSD.