Cum s-a descurcat România fără Acord: Concluziile FMI și lunga listă de recomandări

Bordul executiv al FMI a finalizat pe data de 9 mai consultarea cu România în baza art.IV, și a dat miercuri publicității concluziile sale, care au fost prezentate, la Washington de către șeful misiunii pentru România, Reza Baqir.

Fondul Monetar Internațional consideră că economia României se confruntă în prezent cu două riscuri principale: unul intern, de natură politică, și altul extern, generat de situația de ansamblu a regiunii, care este neclară ca perspective.

În ceea ce privește riscul intern, FMI consideră că măsurile populiste care ar putea fi adoptate în an electoral ar putea afecta în mod negativ încrederea pieței și ar putea descuraja investițiile.

În ceea ce privește riscul extern, FMI avertizează asupra posibilelor deteriorări ale percepției gradului de risc al piețelor emergente, care ar putea genera retrageri de capital, asupra posibilității de depreciere a monedei naționale și de creștere substanțială a procentului datoriei externe raportat la PIB.

Potrivit FMI, menținerea unor niveluri ”adecvate” a rezervelor bancare, un regim flexibil al ratei de schimburilor valutare și prezervarea unor buffere fiscale sunt elemente-cheie în încercarea de a atenua riscurile economice.

Potrivit declarațiilor făcute de Reza Baqir, economia românească traversează o perioadă de relansare ciclică susținută de o puternică cerere internă. Fondul trece în revistă măsurile care au generat o amplificare a consumului intern și estimează pentru România o creștere economică de 4,2% în 2016, care ar urma să scadă la 3,6% în 2017, pe fondul unei creșteri a inflației de bază și a deficitului de cont curent, ca efect al creșterii importurilor.

Semnalul foarte important dat de FMI: îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică sustenabilă, care să conducă la reducerea decalajului cu statele UE va depinde de prudența politicilor macroeconomice și de creșterea ritmului în ceea ce privește reformele structurale.

În continuare, declarația emisă de FMI:

Pentru un Fisc cu față umană: Atenție la marii contribuabili, atenție la atitudinea față de mediul de business

Directorii executivi ai FMI salută progresele semnificative în tentativa de reducere a vulnerabilităților economice evidențiate de criza globală, în special în ceea ce privește sistemul fiscal, balanța externă și sustenabilitatea sectorului bancar.

Directorii au observat însă existența unor riscuri pentru perspectivele economice și au notat cu îngrijorare măsurile prociclice de relaxare fiscală, modificările de legislație în sectorul financiar care ar putea afecta stabilitatea acestuia și o încetinire a reformelor structurale.

Directorii subliniază importanța implementării unor politici economice prudente și relansării eforturilor de reformă structurală pentru a păstra câștigurile greu obținute de România și pentru a crește potențialul de creștere economică pe termen mediu.

Directorii subliniază nevoia asigurării sustenabilității fiscale și credibilității cadrului fiscal. În lumina amplelor măsuri de relaxare fiscală adoptate în 2015, este crucial ca politica fiscală să urmeze în viitor o cale de reducere credibilă a datoriilor înregistrate la buget. Abrogând noile reduceri fiscale planificate anterior, eventual amânându-le până se identifică măsuri de compensare, ar contribui la atingerea acestor obiective.

Directorii subliniază și importanța întăririi instituțiilor fiscale din România și a înăspririi regulilor fiscale și a legii responsabilității financiare. Sunt apreciate recentele măsuri în domeniul transparentizării modului de cheltuire a banilor publici, dar facem apel la autorități să accelereze măsurile complementare de reformă:

• întărirea autorității instituțiilor de control financiar
• adoptarea legii achizițiilor publice
• îmbunătățirea modului de direcționare a schemelor de ajutor social
• întărirea corpului administrației publice

Directorii evidențiază nevoia urgentă de accelerare a măsurilor de reformă structurală, care sunt vitale deblocării potențialului de creștere economică a României, în special în ceea ce privește creșterea eficienței investițiilor publice și a îmbunătățirii climatului economic intern. Directorii solicită intensificarea eforturilor de creștere a guvernanței corporative în intreprinderile de stat– inclusiv prin promovarea în continuare a legislației specifice în Parlament- și îmbunătățirea modului de planificare și de utilizare al fondurilor europene.

Directorii executivi încurajează adoptarea de noi reforme în domeniul administrării fiscale, cu precădere în ceea ce privește marii contribuabili și în ceea ce privește transformarea la modul general al Fiscului într-o instituție prietenoasă mediului de afaceri.

Este de asemenea foarte important ca politicile publice în domeniul salarizării minime să țină cont de spațiul fiscal, de creșterea productivității și de competitivitate.

Directorii apreciază autoritățile pentru progresele făcute în combaterea corupției și le încurajează să țintească și slăbiciunile rămase.

Directori au fost de acord că o mai atentă politică monetară este adecvată, având în vedere previziunile actuale ale inflației. Aceștia recomandă ca autoritățile să reducă decalajul dintre ratele de politică monetară și de piață, să absoarbă lichiditățile existente în piață, să îngusteze în continuare coridorul dobânzilor și să sporească eficacitatea cadrului de politică monetară. Menținerea rezervelor internaționale adecvate rămâne crucială în lumina incertitudinii ridicate pe piețele financiare mondiale.

Directorii executivi salută progresul semnificativ înregistrat în întărirea sectorului financiar, în special prin reducerea activelor neperformante. Următoarele priorități le reprezintă supravegherea adecvată și politicile favorabile sectorului. În acest context, Directorii avertizează că măsurile prost direcționate în domeniul scutirii de datorii a creditorilor pot submina stabilitatea financiară, predictibilitatea cadrului legal și o viitoare creștere a creditării. Directorii cer autorităților să reconsidere recentele măsuri adoptate, pe care să le înlocuiască cu alt tip de garanții adecvate.

Relația cu FMI, istoria recentă

Programul de asistenţă financiară încheiat de Guvernul României cu FMI a expirat în septembrie 2015, fosta guvernare Ponta transmițând cu mult înainte semnale că nu mai dorește același tip de colaborare cu Fondul Monetar.

Acordul a fost încheiat fără succes din cauză că statul român a ratat angajamente importante- reformele structurale asumate prin acorduri, pe care statul român se angajase în scrisorile de intenție și la evaluări să le facă în paralel cu finanțările sau garanțiile obținute.

Un rol determinat în ”răcirea relațiilor” cu FMI l-a avut fostul ministru de Finanțe Teodorovici, care impulsionat de premierul Ponta a promovat în Parlament noul Cod Fiscal, care includea cunoscutele măsuri de relaxare fiscală, fără să informeze în legătură cu acțiunea delegația Fondului care se afla în acel moment în România.

Aflând din presă că Parlamentul votează un nou Cod fiscal și care sunt măsurile exacte de relaxare fiscală, delegația și-a întrerupt misiunea înainte dse termen și fără nicio declarație oficială.

Ulterior, premierul Ponta şi ministrul de Finanţe Teodorovici au dat semnale că ar dori continuarea relaţiei cu FMI “într-un cadru flexibil, după modelul Poloniei”, dar oficialii FMI au transmis public că “există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible credit Line.”