Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

de Marin Pana | 14.5.2017 .

Grafic financiar

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru perioada 2016 – 2019.

Pe scurt, de la 19% în urmă cu un an, s-a ajuns la 38%, ceea ce constituie cea mai mare modificare a estimărilor din toate timpurile.

Recordul a fost stabilit pentru anul 2017, când în loc de un modest 3,0% avansat în primăvara trecută, s-a anunţat o valoare mai mult decât triplă, respectiv 9,9%.

Precizăm că aceste creşteri ale salariului real echivalează cu cele ale puterii de cumpărare, adică ţin cont nu doar de majorarea nominală a sumelor încasate de angajaţi dar şi de inflaţia care ar urma să fie consemnată pe perioada analizată. Care depinde şi de evoluţia cursului de schimb la care se importă o bună parte din mărfurile din coşul de consum, se aduc resurse energetice şi se tarifează telefonia. Cât despre ratele la creditele luate în valută, încă destul de multe ( peste 40%) nu mai are rost să insistăm.

(Citiți și: ”Pe cine păcălim? Problemele de aritmetică elementară din Programul de convergenţă 2017 – 2020”)

Desigur, se pot lua în calcul modificări importante în strategia economică şi ar fi chiar de admirat ajustarea rapidă a prognozelor pentru  se pune de acord cu evoluţiile din economie şi politica economică. De aceea, hai să vedem din care rezultate economice se va putea majora puterea de cumpărare cu banii amintiţi mai sus :

Surpriză mare, aceeaşi Comisie care nimereşte cu precizie demnă de invidiat nivelul PIB (vezi rezultatele pentru 2015 şi 2016), păstrează aproape neschimbat PIB-ul în euro estimat pentru 2017 şi vine cu modificări în sus minore pentru 2018 şi 2019, deşi vede dublări sau triplări ale ritmului de creştere al salariului real. Dar poate se va întâmpla ceva excepţional cu cursul de schimb euro/leu. Să vedem modificările:

Foarte interesant. Cursul a fost deja ceva mai mare decât prognoza (de aceea avem şi valoarea exactă cu patru zecimale pentru anul 2016), ceea ce pare să aibă o legătură directă cu ”depăşirea planului” la majorări de salarii în anul electoral care de-abia a trecut. Nu cu mult, de la 9,6% la 11,9%, dar suficient pentru a trimite cursul mai sus, adică la estimarea pusă programatic la 4,49 lei/euro până în 2019.

Acum, deja am consemnat ceva mai mult de 4,53 lei/euro pe primul trimestru din 2017 şi ne plasăm în luna mai în jur de 4,55 lei/euro. Nu că se poate face o legătură automată cu regula de trei simplă şi nu că majorările nominale de venituri fără nicio corespondenţă semnalată până acum în creştere productivităţii muncii (-0,4% pe anul 2016) şi-ar produce imediat efectele, dar apar două întrebări cu efect pe buzunar.

În primul rând: Mai crede cineva în prognoza de curs de schimb pentru anul 2017, adică în media de 4,49 lei/euro ? Artimetica elementară arată că, pentru asta, ar fi necesară o scădere de la cei 4,55 lei/euro din prezent la 4,48 lei/euro până la finalul anului.

În al doilea rând: Dacă o majorare de salarii consemnată efectiv a fi cu 23% mai mare decât cea prognozată anterior s-a produs simultan cu un avans de trei bani a mediei de curs de schimb (în definitiv mai puţin de un procent, ceea ce nu e mare lucru), oare cum va evolua cursul la o majorare cu 230% a estimării de creştere a salariilor, de la 3% la 9,9%?

Cuantum mai mic de zece procente, care pare a fi foarte conservator faţă de ce se profilează date fiind anunţurile venite dinspre Executiv şi datele care arată deja un avans mediu de +15,6% pe primul trimestru al anului al puterii de cumpărare a câştigurilor salariale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De ce interesează prognozele CNP ? Pentru că, aşa cum scrie chiar în titlul lor, au fost întocmite pentru programul de convergenţă cu care s-a angajat Guvernul faţă de Bruxelles. Dar şi pentru a fundamenta angajamentele de creştere a nivelului de trai pe baza unor venituri bugetare care depind în mod esenţial atât de creşterea PIB în lei cât şi de păstrarea stabilă a cursului euro/leu.

Din fericire, sau din păcate, CNP are obiceiul să nimerească foarte bine creşterea PIB în euro dar, din păcate, sau din fericire, ratează cu graţie majorările nominale de salarii. De pildă, valoarea câştigului mediu salarial din România, prevăzută în primăvara lui 2016 să atingă 2.333 lei net de-abia în 2019, a fost deja depăşită în martie 2017 (2.342 lei net, conform datelor anunţate recent de INS).

Or, la o majorare de 15,6% a salariilor reale în primul sfert al acestui an, dacă se confirmă media de 4,55 lei/euro pe întreg anul 2017 (unii, mai cârcotaşi, ar spune să dea Domnul să fie doar atât !), PIB-ul ar trece de la 181,5 miliarde euro la doar 179 miliarde euro, adică sub prognoza anterioară. Deşi, din acest rezultat economic văzut ca diminuat inclusiv de Comisia Europeană, cică s-ar putea da salarii cu o creştere mai multă decât triplă faţă de cea prognozată în urmă cu un an.

Dacă e să ne luăm după datele oficiale prezentate, situaţia ar urma să se repete şi în 2018 şi în 2019, când s-a estimat un curs cu risc major de a deveni fictiv (să dea, tot Domnul, să nu fie aşa !), acelaşi 4,49 lei care aduce a preţ de marketing de retail, în condiţii de dublare a estimărilor de creşteri salariale în termeni reali.

Ceea ce, referitor la solicitările de-a dreptul fanteziste de creştere a veniturilor, nu poate decât să ducă cu gândul la o zicere populară: De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere !

Publicat la data de 14.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română