Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Corelaţia productivitate-salariu în industrie: în domeniul decisiv al dezvoltării

de Marin Pana , 14.11.2017

O analiză făcută de Eurostat plasează România (cu o valoare de +39,2%) în topul european al evoluțiilor producţiei industriale între anii 2010 şi 2016, imediat după Estonia (+40,4%) şi la o distanţă ceva mai mare faţă de liderul în materie, Slovacia (+49,0%). Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică (trecerea la sistemul de conturi SEC 2010), dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza economică la nivelul populaţiei.

Fapt semnificativ, următoarele cinci state provin tot din fostul bloc socialist, transformat într-un atelier al Occidentului după investiţiile făcute companiile multinaţionale atrase de avantajele de costuri şi de poziţia geografică.

După cum era de aşteptat, celelalte două ţări baltice sunt însoţite de economiile de referinţă ale Europei Centrale, aflate în acelaşi regim de curs valutar cu România, Polonia, Cehia şi Ungaria.

Doar patru state occidentale, în frunte cu Danemarca (+20,8%) şi cu prezenţa notabilă a locomotivei europene Germania (+11,6%) s-au plasat peste pragul de creştere de zece procente, media de creştere a producţiei industriale în UE fiind de numai +8,3% iar în Zona Euro de +7,2%.

Semnificativ, ţările latine din sudul continentului au marcat valori foarte reduse ( Franţa şi Portugalia) sau negative ale acestui indicator (Spania şi Italia), pe ultimul loc fiind plasată Grecia. Aşadar, este de domeniul evidenţei că, în pofida unei ponderi minoritare în PIB, industria a făcut diferenţa de rezilienţă a economiilor şi de relansare în condiţii de criză.

OBS. Datele referitoare la Irlanda nu pot fi utile în analiză deoarece modalitatea de raportare a dus la o creştere artificială a indicelui de producţie industrială de la 117,7% în anul 2014 la 165,8% în 2015.

În perioada 2008 – 2010, ritmul de creştere al producţiei industriale consemnat în datele oficiale a fost mai mic decât avansul din acelaşi an al productivităţii muncii din industrie. Se poate observa cum ieşirea din criză s-a făcut pe baza revenirii încă din anul 2010 a producţiei industriale la nivelul din 2008.

Această revenire s-a făcut prin limitarea scăderii producţiei sub cea a PIB (-6,9% în 2009) şi relansarea trendului pozitiv simultan cu disponibilizări importante de personal (de unde creşterile de două cifre ale productivităţii muncii din 2009 -2010 dar şi ritmul mai lent de refacere a PIB prin deficitul de cerere internă rezultat din disponibilizări).

Majorarea producţiei din 2011, peste nivelul de referinţă din 2008, s-a făcut în proporţie copleşitor majoritară ( peste 80%) prin creşterea productivităţii muncii, pentru ca angajările de personal în industrie să fie reluate perceptibil în acest sector economic-cheie de-abia în 2012, ceea ce explică şi declinul la limită al productivităţii.

Au urmat doi ani (2013 -2014), în care, din nou, majorarea valorii adăugate brute în industrie a avut la bază sporul de productivitate şi a tractat întreaga economie, ridicând PIB-ul pe baza realizărilor din economia reală şi coborând deficitul de cont curent sub pragul de 1% din PIB şi aproape de numai 1 miliard de euro ( cât avem acum deficit comercial PE LUNĂ şi nu pe an).

După care (2015 – 2016), declinul anterior al investiţiilor şi-a spus cuvântul şi am asistat la un avans al producţiei industriale sub cel al PIB, fenomen esenţial pentru deciziile strategice în economie, dar ecranat de creşterea consumului, prin politica de venituri defazată în raport cu rezultatele industriei.

Această politică de creştere susţinută a veniturilor ”no matter what” a mascat, prin creşterea PIB rezultată din comerţ, servicii private şi servicii publice (a se citi salarii bugetare) performanţa slabă a productivităţii muncii din industrie, precum şi creşterile modeste, obţinute pe baze preponderent extensive ale producţiei industriale.

Dacă în perioada 2009 -2011, creşterea salariului mediu pe economie a rămas în urma creşterilor de productivitate ( inclusiv prin reducerile de salarii din sectorul bugetar)  pentru a absorbi majorarea exagerată din 2008 relativ la posibilităţile date de creşterea economică ( sună cunoscut ?) din 2014, creşterea salariului mediu pe economie a depăşit cu mult şi tot mai clar avansul de productivitate.

Ceea ce ridică o întrebare. Ce-ar fi să nu ne mai jucăm cu impresiile referitoare la bazele de raportare, ba prea mari, ba prea mici ? Să ne fixăm odată un punct de pornire, dacă vreţi arbitrar dar rezonabil ca procentaj remunerare a salariaţilor din rezultatul economic, şi să ne ţinem în anumite limite suportabile de o corelaţie care nu poate fi trecută cu vederea pentru economie.

În prezent, vestea bună este că producţia industrială a ajuns la cea mai bună valoare de creştere din 2008 încoace, iar asta pe baze intensive, de creştere a productivitităţii muncii.

Vestea mai puţin bună este că politica de creştere a veniturilor nu a lăsat timp şi spaţiu industriei din România pentru ca produsele locale să ocupe cererea internă sporită şi/sau cererea externă majorată, pentru a menţine la un nivel rezonabil deficitul cronic din balanţa comercială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult