La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

La obiect

Raport al Băncii Naţionale a Austriei: Românii – datorii mici, dar risc de neplată mare

România are cea mai mică pondere în PIB a îndatorării gospodăriilor, sub 15%, potrivit unui raport inclus în publicaţia electronică Focus on European Integration Q1/19… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Corelaţia productivitate-salariu în industrie: în domeniul decisiv al dezvoltării

de Marin Pana 14.11.2017

O analiză făcută de Eurostat plasează România (cu o valoare de +39,2%) în topul european al evoluțiilor producţiei industriale între anii 2010 şi 2016, imediat după Estonia (+40,4%) şi la o distanţă ceva mai mare faţă de liderul în materie, Slovacia (+49,0%). Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică (trecerea la sistemul de conturi SEC 2010), dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza economică la nivelul populaţiei.

Fapt semnificativ, următoarele cinci state provin tot din fostul bloc socialist, transformat într-un atelier al Occidentului după investiţiile făcute companiile multinaţionale atrase de avantajele de costuri şi de poziţia geografică.

După cum era de aşteptat, celelalte două ţări baltice sunt însoţite de economiile de referinţă ale Europei Centrale, aflate în acelaşi regim de curs valutar cu România, Polonia, Cehia şi Ungaria.

Doar patru state occidentale, în frunte cu Danemarca (+20,8%) şi cu prezenţa notabilă a locomotivei europene Germania (+11,6%) s-au plasat peste pragul de creştere de zece procente, media de creştere a producţiei industriale în UE fiind de numai +8,3% iar în Zona Euro de +7,2%.

Semnificativ, ţările latine din sudul continentului au marcat valori foarte reduse ( Franţa şi Portugalia) sau negative ale acestui indicator (Spania şi Italia), pe ultimul loc fiind plasată Grecia. Aşadar, este de domeniul evidenţei că, în pofida unei ponderi minoritare în PIB, industria a făcut diferenţa de rezilienţă a economiilor şi de relansare în condiţii de criză.

OBS. Datele referitoare la Irlanda nu pot fi utile în analiză deoarece modalitatea de raportare a dus la o creştere artificială a indicelui de producţie industrială de la 117,7% în anul 2014 la 165,8% în 2015.

În perioada 2008 – 2010, ritmul de creştere al producţiei industriale consemnat în datele oficiale a fost mai mic decât avansul din acelaşi an al productivităţii muncii din industrie. Se poate observa cum ieşirea din criză s-a făcut pe baza revenirii încă din anul 2010 a producţiei industriale la nivelul din 2008.

Această revenire s-a făcut prin limitarea scăderii producţiei sub cea a PIB (-6,9% în 2009) şi relansarea trendului pozitiv simultan cu disponibilizări importante de personal (de unde creşterile de două cifre ale productivităţii muncii din 2009 -2010 dar şi ritmul mai lent de refacere a PIB prin deficitul de cerere internă rezultat din disponibilizări).

Majorarea producţiei din 2011, peste nivelul de referinţă din 2008, s-a făcut în proporţie copleşitor majoritară ( peste 80%) prin creşterea productivităţii muncii, pentru ca angajările de personal în industrie să fie reluate perceptibil în acest sector economic-cheie de-abia în 2012, ceea ce explică şi declinul la limită al productivităţii.

Au urmat doi ani (2013 -2014), în care, din nou, majorarea valorii adăugate brute în industrie a avut la bază sporul de productivitate şi a tractat întreaga economie, ridicând PIB-ul pe baza realizărilor din economia reală şi coborând deficitul de cont curent sub pragul de 1% din PIB şi aproape de numai 1 miliard de euro ( cât avem acum deficit comercial PE LUNĂ şi nu pe an).

După care (2015 – 2016), declinul anterior al investiţiilor şi-a spus cuvântul şi am asistat la un avans al producţiei industriale sub cel al PIB, fenomen esenţial pentru deciziile strategice în economie, dar ecranat de creşterea consumului, prin politica de venituri defazată în raport cu rezultatele industriei.

Această politică de creştere susţinută a veniturilor ”no matter what” a mascat, prin creşterea PIB rezultată din comerţ, servicii private şi servicii publice (a se citi salarii bugetare) performanţa slabă a productivităţii muncii din industrie, precum şi creşterile modeste, obţinute pe baze preponderent extensive ale producţiei industriale.

Dacă în perioada 2009 -2011, creşterea salariului mediu pe economie a rămas în urma creşterilor de productivitate ( inclusiv prin reducerile de salarii din sectorul bugetar)  pentru a absorbi majorarea exagerată din 2008 relativ la posibilităţile date de creşterea economică ( sună cunoscut ?) din 2014, creşterea salariului mediu pe economie a depăşit cu mult şi tot mai clar avansul de productivitate.

Ceea ce ridică o întrebare. Ce-ar fi să nu ne mai jucăm cu impresiile referitoare la bazele de raportare, ba prea mari, ba prea mici ? Să ne fixăm odată un punct de pornire, dacă vreţi arbitrar dar rezonabil ca procentaj remunerare a salariaţilor din rezultatul economic, şi să ne ţinem în anumite limite suportabile de o corelaţie care nu poate fi trecută cu vederea pentru economie.

În prezent, vestea bună este că producţia industrială a ajuns la cea mai bună valoare de creştere din 2008 încoace, iar asta pe baze intensive, de creştere a productivitităţii muncii.

Vestea mai puţin bună este că politica de creştere a veniturilor nu a lăsat timp şi spaţiu industriei din România pentru ca produsele locale să ocupe cererea internă sporită şi/sau cererea externă majorată, pentru a menţine la un nivel rezonabil deficitul cronic din balanţa comercială.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult

Europa

România, locul 7 în UE la indicatorul ponderea gazelor de seră absorbite de păduri

Iulian Soare

România este pe locul şapte în Uniunea Europeană la indicatorul ponderea gazelor cu efect de seră absorbite de păduri – 21% din totalul de 113,4… Mai mult

Stiri

Românii țin în bănci aproape 37 mld. lei, fără acoperirea Fondului de Garantare a Depozitelor

Adrian N Ionescu

Depozitele bancare ale persoanelor fizice neacoperite de Fondul de Garantare (FGDB) se ridicau la peste 36,8 miliarde de lei la sfârşitului anului 2018. Astfel, cei… Mai mult

Europa

Alegeri Olanda / Coaliția premierului pierde majoritatea în Senat, populiștii urcă, extremiștii scad

Iulian Soare

Coaliţia guvernamentală a premierului Mark Rutte (foto) a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului, după alegerile provinciale de miercuri, ce au consemnat o creştere… Mai mult