Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

de Marin Pana 17.10.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro, rezultat cu 52% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016.

Minusul  înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu aproape 25% şi a trecut pragul de şapte miliarde de euro, în timp ce plusul adus de servicii s-a majorat cu ceva mai puţin de 3%, pe fondul uşoarei reduceri (-0,3%) a sumelor aduse pe net de serviciile de transport.

Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost negativă (+10,2% faţă de 12,3%), ceea ce a contribuit la înrăutăţirea minusului rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi până la 4% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. Simplificat, România iese în minus cam cu o jumătate de procent din PIB pe lună din comerţul exterior cu bunuri.

Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, vestea bună este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare de 3,1% pe primele şapte luni ale anului.

Vestea proastă este că pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Totuşi, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de finalul lunii precedente, când scăderea fusese şi mai mare (-18,8%).

Intrările la venituri secundare pe primele opt luni ( majoritatea lor fiind sumele trimise de ”căpşunari”către rudele din ţară) s-au cifrat la doar 2,7 miliarde euro, faţă de ceva mai mult de 3,5 miliarde euro anul trecut ( vezi tabelul). Doar diminuarea concomitentă a sumelor trimise din România către exterior ( de la 1,8 miliarde euro spre 1,2 miliarde euro) a mai atenuat reculul consemnat la nivel net (vezi tabelul).

Cea mai mare sumă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+2.359 milioane de euro net), dar a stagnat faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Realizările au fost mai bune cu peste 11% şi au adus încasări de aproape patru miliarde de euro dar ar trebui analizată evoluţia competitivităţii relative întrucât la ieşiri ritmul de creştere de 33% a fost cu mult mai mare.

A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1.806 milioane euro), sumă foarte importantă pentru susţinerea balanţei de plăţi dar care se constituie într-un export pur de forţă de muncă relativ ieftină.

Soldul negativ pe turism a crescut puternic, de peste două ori şi jumătate (-487 milioane euro, faţă de doar -188 milioane euro anul trecut). Deşi încasările au avansat cu aproape 50%, pe fondul unei creşteri considerabile a veniturilor, cheltuielile făcute de români cu călătoriile în străinătate au urcat cu peste 65%.

Nerezidenţii renunţă la depozitele în lei

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a redus cu circa o şesime în primele opt luni din 2017, de la 3,64 miliarde euro la finele anului trecut până la doar 3,05 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1,2 miliarde de euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei a devenit clară.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost şi ele în scădere cu 18%, de la 3,09 miliarde euro în primele opt luni din 2016 la doar 2,52 miliarde euro în intervalul ianuarie – august 2017. De subliniat că participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ce s-au ridicat la 2,80 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor negativ, de -0,28 miliarde euro ( sucursalele din România au creditat pe net firmele-mamă).

Starea datoriei externe

Datoria externă totală s-a mărit  cu 1,3% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 (+2,2%), până la 94,08 miliarde euro, după ce evoluţia a fost una pozitivă pe parcursul lunii august (creşterea fusese +2,2% la finele lunii iulie). Plățile aferente datoriei externe pe primele opt luni din acest an au însumat 44,2 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 21,1% în august 2017, s-a situat mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas uşor sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (5,9 luni) şi sub nivelul de 6,3 luni consemnat la finele anului trecut, după ce s-a îmbunătăţit faţă de luna iulie (5,8 luni).

Evoluţie bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au evitat pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau rapid de la începutul anului şi s-au repliat la 24,55 miliarde euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a urcat şi el înapoi la 86,2%, după ce coborâse la doar 85,3% în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.10.2017

Un raspuns

  1. Cali,man I. Eugen consultant dezvoltare economica
    17.10.2017, 9:41 pm

    Nerezidentii renunta la moneda nationala care se depreciaza continuu, capsunarii s-au stabilit deja in tarile in care lucreaza, iar deficitul?El creste, creste si nu se mai opreste, odata cu dezintegrarea industriala, deoarece investitiile industriale nu mai asigura modernizarea si inlocuirea masinilor si utilajelor uzate fizic sau moral, dupa 2008, de cind au disparut investitorii industriali straini!
    Cu indicele de competitivitate subafrican 74 care sperie pina si investitorii in spalatorii auto, capitalul strain industrial nu mai vine in Romania.Reforma “cresterii salariilor si drepturilor sociale” putea fi realizata doar impreuna cu un “proiect national de reindustrializare”.Lipsa acestui proiect costa Romania cele 5 miliarde de Euro datorie externa, fiind echivalentul populiamului si a lipsei de responsabilitate politica a P.S.Democrat fata de viitorul tarii!

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult

Stiri

Energie regenerabilă: România – pe locul 7 în UE la ponderea în consumul total

Adrian N Ionescu

România a avut a şaptea cea mai mare pondere din UE a energiei din surse regenerabile (42,7%), în consumul final brut, în 2016, potrivit unui raport al Oficiului european de… Mai mult

Stiri

Protestul Diasporei / Șefii Jandarmeriei, chemați la Parchetul General. În calitate de suspecți

Mariana Bechir

Patru șefi ai Jandarmeriei Române implicați în organizarea și coordonarea acțiunii în forță împotriva participanților la mitingul de protest din 10 august, au fost citați la… Mai mult

Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult