La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

de Marin Pana 17.10.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro, rezultat cu 52% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016.

Minusul  înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu aproape 25% şi a trecut pragul de şapte miliarde de euro, în timp ce plusul adus de servicii s-a majorat cu ceva mai puţin de 3%, pe fondul uşoarei reduceri (-0,3%) a sumelor aduse pe net de serviciile de transport.

Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost negativă (+10,2% faţă de 12,3%), ceea ce a contribuit la înrăutăţirea minusului rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi până la 4% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. Simplificat, România iese în minus cam cu o jumătate de procent din PIB pe lună din comerţul exterior cu bunuri.

Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, vestea bună este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare de 3,1% pe primele şapte luni ale anului.

Vestea proastă este că pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Totuşi, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de finalul lunii precedente, când scăderea fusese şi mai mare (-18,8%).

Intrările la venituri secundare pe primele opt luni ( majoritatea lor fiind sumele trimise de ”căpşunari”către rudele din ţară) s-au cifrat la doar 2,7 miliarde euro, faţă de ceva mai mult de 3,5 miliarde euro anul trecut ( vezi tabelul). Doar diminuarea concomitentă a sumelor trimise din România către exterior ( de la 1,8 miliarde euro spre 1,2 miliarde euro) a mai atenuat reculul consemnat la nivel net (vezi tabelul).

Cea mai mare sumă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+2.359 milioane de euro net), dar a stagnat faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Realizările au fost mai bune cu peste 11% şi au adus încasări de aproape patru miliarde de euro dar ar trebui analizată evoluţia competitivităţii relative întrucât la ieşiri ritmul de creştere de 33% a fost cu mult mai mare.

A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1.806 milioane euro), sumă foarte importantă pentru susţinerea balanţei de plăţi dar care se constituie într-un export pur de forţă de muncă relativ ieftină.

Soldul negativ pe turism a crescut puternic, de peste două ori şi jumătate (-487 milioane euro, faţă de doar -188 milioane euro anul trecut). Deşi încasările au avansat cu aproape 50%, pe fondul unei creşteri considerabile a veniturilor, cheltuielile făcute de români cu călătoriile în străinătate au urcat cu peste 65%.

Nerezidenţii renunţă la depozitele în lei

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a redus cu circa o şesime în primele opt luni din 2017, de la 3,64 miliarde euro la finele anului trecut până la doar 3,05 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1,2 miliarde de euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei a devenit clară.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost şi ele în scădere cu 18%, de la 3,09 miliarde euro în primele opt luni din 2016 la doar 2,52 miliarde euro în intervalul ianuarie – august 2017. De subliniat că participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ce s-au ridicat la 2,80 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor negativ, de -0,28 miliarde euro ( sucursalele din România au creditat pe net firmele-mamă).

Starea datoriei externe

Datoria externă totală s-a mărit  cu 1,3% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 (+2,2%), până la 94,08 miliarde euro, după ce evoluţia a fost una pozitivă pe parcursul lunii august (creşterea fusese +2,2% la finele lunii iulie). Plățile aferente datoriei externe pe primele opt luni din acest an au însumat 44,2 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 21,1% în august 2017, s-a situat mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas uşor sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (5,9 luni) şi sub nivelul de 6,3 luni consemnat la finele anului trecut, după ce s-a îmbunătăţit faţă de luna iulie (5,8 luni).

Evoluţie bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au evitat pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau rapid de la începutul anului şi s-au repliat la 24,55 miliarde euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a urcat şi el înapoi la 86,2%, după ce coborâse la doar 85,3% în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.10.2017

Un raspuns

  1. Cali,man I. Eugen consultant dezvoltare economica
    17.10.2017, 9:41 pm

    Nerezidentii renunta la moneda nationala care se depreciaza continuu, capsunarii s-au stabilit deja in tarile in care lucreaza, iar deficitul?El creste, creste si nu se mai opreste, odata cu dezintegrarea industriala, deoarece investitiile industriale nu mai asigura modernizarea si inlocuirea masinilor si utilajelor uzate fizic sau moral, dupa 2008, de cind au disparut investitorii industriali straini!
    Cu indicele de competitivitate subafrican 74 care sperie pina si investitorii in spalatorii auto, capitalul strain industrial nu mai vine in Romania.Reforma “cresterii salariilor si drepturilor sociale” putea fi realizata doar impreuna cu un “proiect national de reindustrializare”.Lipsa acestui proiect costa Romania cele 5 miliarde de Euro datorie externa, fiind echivalentul populiamului si a lipsei de responsabilitate politica a P.S.Democrat fata de viitorul tarii!

Lăsați un comentariu


Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult

Stiri

Justiția SUA a inculpat 13 cetățeni ruși pentru conspirație, în chestiunea alegerilor prezidențiale din 2016

Iulian Soare

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a inculpat, vineri, 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia acuzate că au interferat în alegerile prezidenţiale americane… Mai mult

Europa

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag cere UE să nu suspende MCV-ul și să ia în considerare activarea Articolului 7 în cazul României

Iulian Soare

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (foto), îi cere președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncler, să nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și… Mai mult

Stiri

Profitul Transelectrica a scăzut cu peste 90%, mai ales din cauza scăderii tarifelor

Adrian N Ionescu

Transelectrica (TEL) a realizat un profit net de 26,4 milioane lei în 2017, în scădere cu 90,3% față de 2016, „evoluţie determinată în principal de… Mai mult

Stiri

Președintele CNCD: Formatorii de opinie ar trebui să se retragă din viața publică atunci când fac declarații discriminatorii

Vladimir Ionescu

Formatorii de opinie – fie că sunt politicieni, jurnaliști sau de altă natură – ar trebui să se retragă din viața publică, dacă fac declarații… Mai mult