Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro, rezultat cu 52% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016.
Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu aproape 25% şi a trecut pragul de şapte miliarde de euro, în timp ce plusul adus de servicii s-a majorat cu ceva mai puţin de 3%, pe fondul uşoarei reduceri (-0,3%) a sumelor aduse pe net de serviciile de transport.
Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost negativă (+10,2% faţă de 12,3%), ceea ce a contribuit la înrăutăţirea minusului rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi până la 4% din PIB-ul estimat pentru anul în curs. Simplificat, România iese în minus cam cu o jumătate de procent din PIB pe lună din comerţul exterior cu bunuri.
Pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, vestea bună este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare de 3,1% pe primele şapte luni ale anului.
Vestea proastă este că pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Totuşi, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de finalul lunii precedente, când scăderea fusese şi mai mare (-18,8%).
Intrările la venituri secundare pe primele opt luni ( majoritatea lor fiind sumele trimise de ”căpşunari”către rudele din ţară) s-au cifrat la doar 2,7 miliarde euro, faţă de ceva mai mult de 3,5 miliarde euro anul trecut ( vezi tabelul). Doar diminuarea concomitentă a sumelor trimise din România către exterior ( de la 1,8 miliarde euro spre 1,2 miliarde euro) a mai atenuat reculul consemnat la nivel net (vezi tabelul).
Cea mai mare sumă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+2.359 milioane de euro net), dar a stagnat faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Realizările au fost mai bune cu peste 11% şi au adus încasări de aproape patru miliarde de euro dar ar trebui analizată evoluţia competitivităţii relative întrucât la ieşiri ritmul de creştere de 33% a fost cu mult mai mare.
A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1.806 milioane euro), sumă foarte importantă pentru susţinerea balanţei de plăţi dar care se constituie într-un export pur de forţă de muncă relativ ieftină.
Soldul negativ pe turism a crescut puternic, de peste două ori şi jumătate (-487 milioane euro, faţă de doar -188 milioane euro anul trecut). Deşi încasările au avansat cu aproape 50%, pe fondul unei creşteri considerabile a veniturilor, cheltuielile făcute de români cu călătoriile în străinătate au urcat cu peste 65%.
Nerezidenţii renunţă la depozitele în lei
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a redus cu circa o şesime în primele opt luni din 2017, de la 3,64 miliarde euro la finele anului trecut până la doar 3,05 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1,2 miliarde de euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei a devenit clară.
Investițiile directe ale nerezidenților au fost şi ele în scădere cu 18%, de la 3,09 miliarde euro în primele opt luni din 2016 la doar 2,52 miliarde euro în intervalul ianuarie – august 2017. De subliniat că participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ce s-au ridicat la 2,80 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor negativ, de -0,28 miliarde euro ( sucursalele din România au creditat pe net firmele-mamă).
Starea datoriei externe
Datoria externă totală s-a mărit cu 1,3% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 (+2,2%), până la 94,08 miliarde euro, după ce evoluţia a fost una pozitivă pe parcursul lunii august (creşterea fusese +2,2% la finele lunii iulie). Plățile aferente datoriei externe pe primele opt luni din acest an au însumat 44,2 miliarde euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 21,1% în august 2017, s-a situat mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a rămas uşor sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (5,9 luni) şi sub nivelul de 6,3 luni consemnat la finele anului trecut, după ce s-a îmbunătăţit faţă de luna iulie (5,8 luni).
Evoluţie bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au evitat pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau rapid de la începutul anului şi s-au repliat la 24,55 miliarde euro. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a urcat şi el înapoi la 86,2%, după ce coborâse la doar 85,3% în iulie.
Un răspuns
Nerezidentii renunta la moneda nationala care se depreciaza continuu, capsunarii s-au stabilit deja in tarile in care lucreaza, iar deficitul?El creste, creste si nu se mai opreste, odata cu dezintegrarea industriala, deoarece investitiile industriale nu mai asigura modernizarea si inlocuirea masinilor si utilajelor uzate fizic sau moral, dupa 2008, de cind au disparut investitorii industriali straini!
Cu indicele de competitivitate subafrican 74 care sperie pina si investitorii in spalatorii auto, capitalul strain industrial nu mai vine in Romania.Reforma „cresterii salariilor si drepturilor sociale” putea fi realizata doar impreuna cu un „proiect national de reindustrializare”.Lipsa acestui proiect costa Romania cele 5 miliarde de Euro datorie externa, fiind echivalentul populiamului si a lipsei de responsabilitate politica a P.S.Democrat fata de viitorul tarii!