Comisia Europeană a decis miercuri deschiderea unei investigații aprofundate pe excedentul comercial excesiv al Germaniei, excedent ce a ajuns în septembrie la un nou nivel record, de 18,8 miliarde de euro (în termeni ajustați), după ce exporturile au crescut cu 1,7%, iar importurile s-au diminuat cu 1,9%, comparativ cu luna anterioară.
Dacă ancheta, care trebuie finalizată anul viitor, va concluziona că acest excedent al Germaniei afectează economia celorlalte state membre (așa cum susțin criticii Germaniei), atunci CE va face recomandări pentru rezolvarea acestei probleme.
”Un excedent mare nu înseamnă neapărat că există un dezechilibru”, a declarat miercuri Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. ”Trebuie să analizăm mai departe și să vedem dacă un excedent comercial mare în Germania afectează funcționarea economiei europene ca întreg”, a completat Jose Manuel Barroso.
Excedentul comercial al Germaniei a depășit 6% din PIB în fiecare an, din 2007 încoace, datorită exporturilor puternice și contracției consumului intern.
O eventuală procedură pentru dezechilibru macroeconomic se declanșează atunci când excedentul contului curent depășește 6% din PIB timp de trei ani. Neimplementarea recomandărilor făcute de CE în astfel de cazuri poate duce la sancțiuni de 0,1% din PIB.
Criticii acuză Germania că acest dezechilibru german afectează competitivitatea statelor vulnerabile din sudul Uniunii.
Olli Rehn a precizat miercuri că CE nu critică Germania pentru politica sa economică sau competitivitatea sa, dar persistența unui excedent excesiv înseamnă că Germania ”investește masiv în străinătate”, în afara zonei euro.
Miercuri, Comisia a anunțat investigații și pentru alte două state, în afară de Germania – Luxemburg și Croația. Ultimele două sunt pentru prima oară în atenția CE, pentru dezechilibre economice.
Franța, îndatorarea publică
A fost criticată, din nou, Franța, care face parte din grupul celor 13 state amenințate din cauza dezechilibrelor la examenul precedent.
CE analizează deja eventualul dezechilibru macroeconomic al Franței, unde problema cea mare o constituie îndatorarea publică și taxele ”inacceptabil” de mari.
La începutul anului acesta, Comisia a acordat Franței încă doi ani, până în 2015, pentru a coborî deficitul public sub pragul de 3% din PIB stabilit în UE.
Alături de Franța, în aprilie anul acesta au mai primit un răgaz de doi ani și Italia și Spania, pentru reducerea deficitului bugetar.
Franței i se cere să reformeze piața muncii, să reducă cheltuielile publice și să facă ceva cu taxele care au atins ”limitele de acceptabilitatea”, cum declara luni, la Paris, Jose Manuel Barroso.
”Franța este de departe statul unde companiile plătesc cele mai mari taxe și aceasta este o problemă pentru creșterea economică și a ocupării”, a declarat președintele CE.
Cele două economii, Germania și Franța, cele mai mari din Uniune, ”dețin cheia revenirii Europei la creștere și ocupare”, scria luni comisarul pentru Afaceri Economice și Monetare Olli Rehn, pe blogul său personal.
Criticile Trezoreriei americane
Politica economică germană a fost criticată în termeni duri și într-un raport de la sfârșitul lunii octombrie al Trezoreriei, referitor la piețele valutare.
În acesta se afirma că politica economică axată puternic pe exporturi destabilizează ţările din zona euro și influențează negativ economia mondială.
Acuzația a fost lansată chiar în timp ce la Washington se afla o delegație formată din șefi ai serviciilor secrete germane care venise pentru a lămuri aspectele legate de ascultarea cancelarului Angela Merkel de către NSA.
Administraţia americană condusă de preşedintele Barack Obama cere de mult timp statelor cu excedente bugetare mari precum Germania şi China să facă mai mult pentru a-şi stimula cererea internă. Până acum, oficialii americani au acţionat însă cu atenţie, în spatele scenei, ca să influenţeze Germania, fără a-şi face publice nemulţumirile.
Surprinde și faptul că afirmații atât de dure au fost făcute într-un raport financiar tehnic. Tot în acest raport Germania este acuzată că induce presiuni deflaționiste în economia zonei euro, asta însemnând reducerea salariilor dar și a prețurilor, fenomene care pot genera cicluri de slăbiciune economică.
Presa europeană a reacționat imediat: cu economia cea mai performantă din UE, Germania a fost unul din motoarele de creștere ale economiei europene.
Un purtător de cuvânt al ministerului german de finanţe a subliniat că organizaţiile internaţionale, printre care Comisia Europeană, FMI şi OCDE, au evaluat favorabil politicile economice ale Germaniei. FMI, o instituţie financiară cu sediul la Washington, nu a găsit nicio distorsiune, dar a îndemnat Berlinul să stimuleze cererea internă.
Volumul exporturilor germane este egal cu 52% din PIB.
