Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford

De Marin Pana | 11.2.2015 .

comert-exterior romaniaDeficitul comercial pe anul 2014 a fost de 6,05 miliarde euro, cu doar şase procente mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior.
Rezultatul pe decembrie 2014 a fost mai slab cu un sfert de milliard de euro faţă de decembrie 2013 şi a urcat la 744,9 milioane euro, cea mai slabă performanţă lunară consemnată anul trecut.

Datele generale

În 2014, exporturile au crescut în acelaşi ritm cu importurile (6,4%, la valori exprimate în euro).
Cu toate acestea, în noiembrie, ritmul de creștere al exporturilor a fost (în premieră) negativ (-1,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4,4%. Acest fapt confirmă tendința de încetinire generală a majorării schimburilor externe, mai puternică pe partea livrărilor de mărfuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a scăzut ușor față de luna precedentă, dar s-a păstrat peste nivelul înegistrat anul tecut ). Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS a fost de 93,5% dar trendul general arată o plafonare sub pragul de 95%.

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,1% iar cea a importurilor de 5,3%.
Rezultatul a fost o diminuare cu aproximativ 560 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -7,36 miliarde euro pe parcursul anului 2013 până la -6,78 miliarde euro în 2014.

În schimb, ritmul de creștere de numai 0,7% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+7,5%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat cam cu 900 milioane euro, de la 1,65 miliarde euro în 2013 la numai 0,75 miliarde euro în 2014.

Per total, ce am câștigat din reducerea deficitului cu colegele din UE am pierdut integral și ceva mai mult prin diminuarea excedentului pe care începusem să îl consolidăm cu statele din afara UE. Iar asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71,1%, sensibil sub cea a importurilor (75,4%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (28,9% la exporturi și 24,6% la importuri). Pe scurt, exportăm prea puțin faţă de cât importăm din țările UE, deşi reuşim să ne acoperim importurile din altă parte cu livrările efectuate în afara UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă dăm deoparte Dacia și Ford: Pe plus doar la materii prime și materiale, minus dramatic la petrochimie

Structura schimburilor externe pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproximativ şase miliarde euro sau aproape patru procente din PIB-ul estimat pe 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +23%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%) și a anulat peste jumătate din avantajul menționat anterior.

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au fost de numai o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depăşit cinci miliarde euro. Acest nivel reprezintă 87% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent la peste trei miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele spre 5,5 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor din domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o pondere foarte importantă (38%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape de patru miliarde euro și jumătate de euro şi au ratat de puţin situarea la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie, adică de a fi peste valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De remarcat, totuşi, echilibrarea survenită în 2014 pe o zonă de comerţ la care am avut de suferit în ultimii ani.

Celălalt ”plus” înregistrat pe lângă exporturile de auto: livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 154% iar excedentul de aproape un miliard de euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.

Concluzia: Trendul contează

În rezumat, situația din comerțul exterior al României în 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor pe un segment al economiei de medie şi înaltă tehnicitate este unul pronunțat pozitiv.

Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde încercăm să ne construim în timp un anumit excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă).

Din păcate, pe partea de combustibili minerali și lubrifianți cumulată cu produsele chimice, rezultatele rămân nesatisfăcătoare. Deficitul comercial pe acest segment de activitate a urcat deja la circa 7,5 miliarde euro, adică aproape exact 5% din PIB-ul estimate pentru anul 2014.

Evoluția schimburilor comerciale ale României în perioada 2009 – 2014 arată mutarea de pe un palier de deficit situate în apropierea pragului de zece miliarde euro (intervalul “de criză” 2009 – 2012) pe un palier aflat în proximitatea cifrei de şase miliarde euro în ultimii doi ani, odată cu depăşirea părţii celei mai grele a dificultăţilor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dar asta apare în cifre absolute. Dacă se face raportarea la Produsul Intern Brut, se poate vedea o creştere destul de evidentă, dar plafonată în 2014, a gradului de acoperire al importurilor prin intermediul valorii exporturilor realizate. Cât despre nivelul deficitului comercial, de aproape exact 4% din PIB, el poate fi considerat rezonabil pentru nivelul de dezvoltare al economiei.

Oarecum pardoxal, în pofida depăşirii pragului de 50 de miliarde euro exporturi, gradul deschidere al economiei (suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB), a scăzut după anul 2011. Această tendinţă de scădere a fost stopată în 2014 dar revenirea spre valori mai ridicate (caracteristice economiilor central-europene, situate în general cu acest indicator la peste 100%) se lasă aşteptată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Per total, datele arată că, în pofida aparenţelor, schimburile externe nu au ţinut pasul decât într-o măsură nu tocmai suficientă cu dezvoltarea economiei.
Pe de o parte, cererea externă s-a aflat într-o anumită scădere şi am avut un deficit destul de pronunţat de cerere internă.
Pe de altă parte, investiţiile în utilaje şi tehnologii performante s-au situat sub necesarul de recuperare a decalajelor faţa de Occident.

Publicat la data de 11.2.2015 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    12.2.2015, 9:20 pm

    Ce “succes”, ca deficitul comercial pe 2014 a fost cu numai 6,05 miliarde de Euro mai “mare”, decit pe aceeasi perioada din 2013!
    Apoi, fara investitii industriale dupa 2008, de unde recuperare de decalaje fata de tarile dezvoltate si creare de un milion de noi locuri de munca, pina in 2016?
    Acesta-i rezultatul “proiectului economic” de crestere a taxelor si impozitelor 2012 – 20..? al guvernului.Proiectul de “reindustrializare” propus, sta la dospit, in arhiva Guvernului.

  2. Bogdan
    18.5.2015, 10:59 pm

    Care sunt datele pentru importurile si exporturile de servicii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română