Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford

de Marin Pana | 11.2.2015 .

comert-exterior romaniaDeficitul comercial pe anul 2014 a fost de 6,05 miliarde euro, cu doar şase procente mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior.
Rezultatul pe decembrie 2014 a fost mai slab cu un sfert de milliard de euro faţă de decembrie 2013 şi a urcat la 744,9 milioane euro, cea mai slabă performanţă lunară consemnată anul trecut.

Datele generale

În 2014, exporturile au crescut în acelaşi ritm cu importurile (6,4%, la valori exprimate în euro).
Cu toate acestea, în noiembrie, ritmul de creștere al exporturilor a fost (în premieră) negativ (-1,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4,4%. Acest fapt confirmă tendința de încetinire generală a majorării schimburilor externe, mai puternică pe partea livrărilor de mărfuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a scăzut ușor față de luna precedentă, dar s-a păstrat peste nivelul înegistrat anul tecut ). Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS a fost de 93,5% dar trendul general arată o plafonare sub pragul de 95%.

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,1% iar cea a importurilor de 5,3%.
Rezultatul a fost o diminuare cu aproximativ 560 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -7,36 miliarde euro pe parcursul anului 2013 până la -6,78 miliarde euro în 2014.

În schimb, ritmul de creștere de numai 0,7% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+7,5%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat cam cu 900 milioane euro, de la 1,65 miliarde euro în 2013 la numai 0,75 miliarde euro în 2014.

Per total, ce am câștigat din reducerea deficitului cu colegele din UE am pierdut integral și ceva mai mult prin diminuarea excedentului pe care începusem să îl consolidăm cu statele din afara UE. Iar asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71,1%, sensibil sub cea a importurilor (75,4%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (28,9% la exporturi și 24,6% la importuri). Pe scurt, exportăm prea puțin faţă de cât importăm din țările UE, deşi reuşim să ne acoperim importurile din altă parte cu livrările efectuate în afara UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă dăm deoparte Dacia și Ford: Pe plus doar la materii prime și materiale, minus dramatic la petrochimie

Structura schimburilor externe pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproximativ şase miliarde euro sau aproape patru procente din PIB-ul estimat pe 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +23%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%) și a anulat peste jumătate din avantajul menționat anterior.

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au fost de numai o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depăşit cinci miliarde euro. Acest nivel reprezintă 87% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent la peste trei miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele spre 5,5 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor din domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o pondere foarte importantă (38%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape de patru miliarde euro și jumătate de euro şi au ratat de puţin situarea la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie, adică de a fi peste valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De remarcat, totuşi, echilibrarea survenită în 2014 pe o zonă de comerţ la care am avut de suferit în ultimii ani.

Celălalt ”plus” înregistrat pe lângă exporturile de auto: livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 154% iar excedentul de aproape un miliard de euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.

Concluzia: Trendul contează

În rezumat, situația din comerțul exterior al României în 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor pe un segment al economiei de medie şi înaltă tehnicitate este unul pronunțat pozitiv.

Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde încercăm să ne construim în timp un anumit excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă).

Din păcate, pe partea de combustibili minerali și lubrifianți cumulată cu produsele chimice, rezultatele rămân nesatisfăcătoare. Deficitul comercial pe acest segment de activitate a urcat deja la circa 7,5 miliarde euro, adică aproape exact 5% din PIB-ul estimate pentru anul 2014.

Evoluția schimburilor comerciale ale României în perioada 2009 – 2014 arată mutarea de pe un palier de deficit situate în apropierea pragului de zece miliarde euro (intervalul “de criză” 2009 – 2012) pe un palier aflat în proximitatea cifrei de şase miliarde euro în ultimii doi ani, odată cu depăşirea părţii celei mai grele a dificultăţilor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dar asta apare în cifre absolute. Dacă se face raportarea la Produsul Intern Brut, se poate vedea o creştere destul de evidentă, dar plafonată în 2014, a gradului de acoperire al importurilor prin intermediul valorii exporturilor realizate. Cât despre nivelul deficitului comercial, de aproape exact 4% din PIB, el poate fi considerat rezonabil pentru nivelul de dezvoltare al economiei.

Oarecum pardoxal, în pofida depăşirii pragului de 50 de miliarde euro exporturi, gradul deschidere al economiei (suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB), a scăzut după anul 2011. Această tendinţă de scădere a fost stopată în 2014 dar revenirea spre valori mai ridicate (caracteristice economiilor central-europene, situate în general cu acest indicator la peste 100%) se lasă aşteptată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Per total, datele arată că, în pofida aparenţelor, schimburile externe nu au ţinut pasul decât într-o măsură nu tocmai suficientă cu dezvoltarea economiei.
Pe de o parte, cererea externă s-a aflat într-o anumită scădere şi am avut un deficit destul de pronunţat de cerere internă.
Pe de altă parte, investiţiile în utilaje şi tehnologii performante s-au situat sub necesarul de recuperare a decalajelor faţa de Occident.

Publicat la data de 11.2.2015 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    12.2.2015, 9:20 pm

    Ce “succes”, ca deficitul comercial pe 2014 a fost cu numai 6,05 miliarde de Euro mai “mare”, decit pe aceeasi perioada din 2013!
    Apoi, fara investitii industriale dupa 2008, de unde recuperare de decalaje fata de tarile dezvoltate si creare de un milion de noi locuri de munca, pina in 2016?
    Acesta-i rezultatul “proiectului economic” de crestere a taxelor si impozitelor 2012 – 20..? al guvernului.Proiectul de “reindustrializare” propus, sta la dospit, in arhiva Guvernului.

  2. Bogdan
    18.5.2015, 10:59 pm

    Care sunt datele pentru importurile si exporturile de servicii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română