Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford

De Marin Pana | 11.2.2015 .

comert-exterior romaniaDeficitul comercial pe anul 2014 a fost de 6,05 miliarde euro, cu doar şase procente mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior.
Rezultatul pe decembrie 2014 a fost mai slab cu un sfert de milliard de euro faţă de decembrie 2013 şi a urcat la 744,9 milioane euro, cea mai slabă performanţă lunară consemnată anul trecut.

Datele generale

În 2014, exporturile au crescut în acelaşi ritm cu importurile (6,4%, la valori exprimate în euro).
Cu toate acestea, în noiembrie, ritmul de creștere al exporturilor a fost (în premieră) negativ (-1,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4,4%. Acest fapt confirmă tendința de încetinire generală a majorării schimburilor externe, mai puternică pe partea livrărilor de mărfuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a scăzut ușor față de luna precedentă, dar s-a păstrat peste nivelul înegistrat anul tecut ). Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS a fost de 93,5% dar trendul general arată o plafonare sub pragul de 95%.

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,1% iar cea a importurilor de 5,3%.
Rezultatul a fost o diminuare cu aproximativ 560 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -7,36 miliarde euro pe parcursul anului 2013 până la -6,78 miliarde euro în 2014.

În schimb, ritmul de creștere de numai 0,7% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+7,5%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat cam cu 900 milioane euro, de la 1,65 miliarde euro în 2013 la numai 0,75 miliarde euro în 2014.

Per total, ce am câștigat din reducerea deficitului cu colegele din UE am pierdut integral și ceva mai mult prin diminuarea excedentului pe care începusem să îl consolidăm cu statele din afara UE. Iar asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71,1%, sensibil sub cea a importurilor (75,4%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (28,9% la exporturi și 24,6% la importuri). Pe scurt, exportăm prea puțin faţă de cât importăm din țările UE, deşi reuşim să ne acoperim importurile din altă parte cu livrările efectuate în afara UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă dăm deoparte Dacia și Ford: Pe plus doar la materii prime și materiale, minus dramatic la petrochimie

Structura schimburilor externe pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproximativ şase miliarde euro sau aproape patru procente din PIB-ul estimat pe 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +23%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%) și a anulat peste jumătate din avantajul menționat anterior.

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au fost de numai o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depăşit cinci miliarde euro. Acest nivel reprezintă 87% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent la peste trei miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele spre 5,5 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor din domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o pondere foarte importantă (38%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape de patru miliarde euro și jumătate de euro şi au ratat de puţin situarea la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie, adică de a fi peste valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De remarcat, totuşi, echilibrarea survenită în 2014 pe o zonă de comerţ la care am avut de suferit în ultimii ani.

Celălalt ”plus” înregistrat pe lângă exporturile de auto: livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 154% iar excedentul de aproape un miliard de euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.

Concluzia: Trendul contează

În rezumat, situația din comerțul exterior al României în 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor pe un segment al economiei de medie şi înaltă tehnicitate este unul pronunțat pozitiv.

Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde încercăm să ne construim în timp un anumit excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă).

Din păcate, pe partea de combustibili minerali și lubrifianți cumulată cu produsele chimice, rezultatele rămân nesatisfăcătoare. Deficitul comercial pe acest segment de activitate a urcat deja la circa 7,5 miliarde euro, adică aproape exact 5% din PIB-ul estimate pentru anul 2014.

Evoluția schimburilor comerciale ale României în perioada 2009 – 2014 arată mutarea de pe un palier de deficit situate în apropierea pragului de zece miliarde euro (intervalul “de criză” 2009 – 2012) pe un palier aflat în proximitatea cifrei de şase miliarde euro în ultimii doi ani, odată cu depăşirea părţii celei mai grele a dificultăţilor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dar asta apare în cifre absolute. Dacă se face raportarea la Produsul Intern Brut, se poate vedea o creştere destul de evidentă, dar plafonată în 2014, a gradului de acoperire al importurilor prin intermediul valorii exporturilor realizate. Cât despre nivelul deficitului comercial, de aproape exact 4% din PIB, el poate fi considerat rezonabil pentru nivelul de dezvoltare al economiei.

Oarecum pardoxal, în pofida depăşirii pragului de 50 de miliarde euro exporturi, gradul deschidere al economiei (suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB), a scăzut după anul 2011. Această tendinţă de scădere a fost stopată în 2014 dar revenirea spre valori mai ridicate (caracteristice economiilor central-europene, situate în general cu acest indicator la peste 100%) se lasă aşteptată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Per total, datele arată că, în pofida aparenţelor, schimburile externe nu au ţinut pasul decât într-o măsură nu tocmai suficientă cu dezvoltarea economiei.
Pe de o parte, cererea externă s-a aflat într-o anumită scădere şi am avut un deficit destul de pronunţat de cerere internă.
Pe de altă parte, investiţiile în utilaje şi tehnologii performante s-au situat sub necesarul de recuperare a decalajelor faţa de Occident.

Publicat la data de 11.2.2015 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    12.2.2015, 9:20 pm

    Ce “succes”, ca deficitul comercial pe 2014 a fost cu numai 6,05 miliarde de Euro mai “mare”, decit pe aceeasi perioada din 2013!
    Apoi, fara investitii industriale dupa 2008, de unde recuperare de decalaje fata de tarile dezvoltate si creare de un milion de noi locuri de munca, pina in 2016?
    Acesta-i rezultatul “proiectului economic” de crestere a taxelor si impozitelor 2012 – 20..? al guvernului.Proiectul de “reindustrializare” propus, sta la dospit, in arhiva Guvernului.

  2. Bogdan
    18.5.2015, 10:59 pm

    Care sunt datele pentru importurile si exporturile de servicii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română