Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford

de Marin Pana | 11.2.2015 .

comert-exterior romaniaDeficitul comercial pe anul 2014 a fost de 6,05 miliarde euro, cu doar şase procente mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior.
Rezultatul pe decembrie 2014 a fost mai slab cu un sfert de milliard de euro faţă de decembrie 2013 şi a urcat la 744,9 milioane euro, cea mai slabă performanţă lunară consemnată anul trecut.

Datele generale

În 2014, exporturile au crescut în acelaşi ritm cu importurile (6,4%, la valori exprimate în euro).
Cu toate acestea, în noiembrie, ritmul de creștere al exporturilor a fost (în premieră) negativ (-1,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4,4%. Acest fapt confirmă tendința de încetinire generală a majorării schimburilor externe, mai puternică pe partea livrărilor de mărfuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a scăzut ușor față de luna precedentă, dar s-a păstrat peste nivelul înegistrat anul tecut ). Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS a fost de 93,5% dar trendul general arată o plafonare sub pragul de 95%.

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,1% iar cea a importurilor de 5,3%.
Rezultatul a fost o diminuare cu aproximativ 560 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -7,36 miliarde euro pe parcursul anului 2013 până la -6,78 miliarde euro în 2014.

În schimb, ritmul de creștere de numai 0,7% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+7,5%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat cam cu 900 milioane euro, de la 1,65 miliarde euro în 2013 la numai 0,75 miliarde euro în 2014.

Per total, ce am câștigat din reducerea deficitului cu colegele din UE am pierdut integral și ceva mai mult prin diminuarea excedentului pe care începusem să îl consolidăm cu statele din afara UE. Iar asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71,1%, sensibil sub cea a importurilor (75,4%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (28,9% la exporturi și 24,6% la importuri). Pe scurt, exportăm prea puțin faţă de cât importăm din țările UE, deşi reuşim să ne acoperim importurile din altă parte cu livrările efectuate în afara UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă dăm deoparte Dacia și Ford: Pe plus doar la materii prime și materiale, minus dramatic la petrochimie

Structura schimburilor externe pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproximativ şase miliarde euro sau aproape patru procente din PIB-ul estimat pe 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +23%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%) și a anulat peste jumătate din avantajul menționat anterior.

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au fost de numai o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depăşit cinci miliarde euro. Acest nivel reprezintă 87% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent la peste trei miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele spre 5,5 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor din domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o pondere foarte importantă (38%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape de patru miliarde euro și jumătate de euro şi au ratat de puţin situarea la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie, adică de a fi peste valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De remarcat, totuşi, echilibrarea survenită în 2014 pe o zonă de comerţ la care am avut de suferit în ultimii ani.

Celălalt ”plus” înregistrat pe lângă exporturile de auto: livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 154% iar excedentul de aproape un miliard de euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.

Concluzia: Trendul contează

În rezumat, situația din comerțul exterior al României în 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor pe un segment al economiei de medie şi înaltă tehnicitate este unul pronunțat pozitiv.

Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde încercăm să ne construim în timp un anumit excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă).

Din păcate, pe partea de combustibili minerali și lubrifianți cumulată cu produsele chimice, rezultatele rămân nesatisfăcătoare. Deficitul comercial pe acest segment de activitate a urcat deja la circa 7,5 miliarde euro, adică aproape exact 5% din PIB-ul estimate pentru anul 2014.

Evoluția schimburilor comerciale ale României în perioada 2009 – 2014 arată mutarea de pe un palier de deficit situate în apropierea pragului de zece miliarde euro (intervalul “de criză” 2009 – 2012) pe un palier aflat în proximitatea cifrei de şase miliarde euro în ultimii doi ani, odată cu depăşirea părţii celei mai grele a dificultăţilor economice.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dar asta apare în cifre absolute. Dacă se face raportarea la Produsul Intern Brut, se poate vedea o creştere destul de evidentă, dar plafonată în 2014, a gradului de acoperire al importurilor prin intermediul valorii exporturilor realizate. Cât despre nivelul deficitului comercial, de aproape exact 4% din PIB, el poate fi considerat rezonabil pentru nivelul de dezvoltare al economiei.

Oarecum pardoxal, în pofida depăşirii pragului de 50 de miliarde euro exporturi, gradul deschidere al economiei (suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB), a scăzut după anul 2011. Această tendinţă de scădere a fost stopată în 2014 dar revenirea spre valori mai ridicate (caracteristice economiilor central-europene, situate în general cu acest indicator la peste 100%) se lasă aşteptată.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Per total, datele arată că, în pofida aparenţelor, schimburile externe nu au ţinut pasul decât într-o măsură nu tocmai suficientă cu dezvoltarea economiei.
Pe de o parte, cererea externă s-a aflat într-o anumită scădere şi am avut un deficit destul de pronunţat de cerere internă.
Pe de altă parte, investiţiile în utilaje şi tehnologii performante s-au situat sub necesarul de recuperare a decalajelor faţa de Occident.

Publicat la data de 11.2.2015 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    12.2.2015, 9:20 pm

    Ce “succes”, ca deficitul comercial pe 2014 a fost cu numai 6,05 miliarde de Euro mai “mare”, decit pe aceeasi perioada din 2013!
    Apoi, fara investitii industriale dupa 2008, de unde recuperare de decalaje fata de tarile dezvoltate si creare de un milion de noi locuri de munca, pina in 2016?
    Acesta-i rezultatul “proiectului economic” de crestere a taxelor si impozitelor 2012 – 20..? al guvernului.Proiectul de “reindustrializare” propus, sta la dospit, in arhiva Guvernului.

  2. Bogdan
    18.5.2015, 10:59 pm

    Care sunt datele pentru importurile si exporturile de servicii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română