Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării

de Cristian Grosu | 7.6.2017 .

Parlamentul a aprobat miercuri noua Lege a salarizării unitare, însă evoluția proiectului de la inițiere și comunicare, și până la votul final nu e deloc liniștitoare pentru contribuabil.

O dovedesc nu doar calendarul concret angajat de guvern în a mări salariile și care cere garanția unei respectări din punct de vedere juridic, ci și (sau, mai ales) experiența :

Între anii 2012 și 2016, România a plătit nu mai puțin de 10,1 miliarde de lei (aproximativ 2,25 miliarde de euro) către salariații care au câștigat în instanță despăgubirile pentru neonorarea de către stat a prevederilor legislative privind salariile : prevederi legislative create de același stat.

Numai în 2016 statul a plătit titluri executorii de 4,1 miliarde de lei – adică aproximativ 900 de milioane (nouă sute de milioane) de euro.

Datele pe care le folosim mai jos sunt calcule proprii pe cifrele și sintezele Institutului Național de Statistică, coroborate cu cele ale Eurostat – cu o precizare esențială : aceste miliarde chiar s-au plătit, se plătesc și vor fi plătite în continuare către tot felul de categorii de bugetari, pe lângă salariile curente.

Banii concreți: Cât ne costă, de fapt, joaca de-a legea a unui cârd de legiuitori lipsiți de răspundere

Primul (primul!) articol cu care a fost lansată publicația cursdeguvernare.ro avea exact această temă : la finele anului 2010, statul avea de plătit titluri executorii către salariații care și-au câștigat drepturile bănești în instanță de nu mai puțin de un miliard de euro. (LINK-AICI la articolul și explicațiile de la acea vreme).

Era vorba la acea dată de aceleași promisiuni și însăilări salariale pe care le-au luat guvernele de până atunci în anii electorali și pe care nu le-au mai putut onora după ce au ajuns la putere.

De atunci încoace s-au petrecut, însă, câteva evenimente cu totul spectaculoase, astfel încât situația de azi, 2017, arată cam așa :

*, din anul 2011 până în anul 2016, bugetarii au câștigat în instanță drepturi de 13,9 miliarde de lei (3 miliarde de euro)

*, datele de la Statistică NU arată (nici nu ar avea cum – și cu atât mai puțin Eurostat) și titlurile executorii din 2017.
Dar e de ajuns să spunem că numai în 2016 au fost câștigate procese în valoare de 3,8 miliarde de lei (840 de milioane de euro) – inclusiv pe Legea 85 din 2016, privind salariile din Educație.

*, numai în anul 2011 au fost câștigate în instanță drepturi de 6,4 miliarde de lei (1,42 miliarde de euro). Și pentru că era criză și bugetul nu suporta atare plăți ( în condițiile în care România se împrumuta greu și scump) guvernul Boc a inițiat lege pentru eșalonarea pe mai mulți ani plata acestor drepturi.

*, Suma totată câștigată în instanță între 2011 – 2016 a fost de 13,9 miliarde – fără a socoti ce vine din urmă pentru anul 2017.

Ce și cât s-a plătit

Și chiar s-a plătit – sumele câștigate în instanță s-au adăugat la deficit și au fost o prioritate, așa cum era și normal : punerea în executare a hotărârilor judecătorești.

Astfel :

*, Din 2012 până în 2016 s-au plătit 10,1 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro)

*, pentru anul 2017 sunt prevăzuți în buget 383 de milioane de lei

*, cel mai mult s-a plătit în anul 2015 , anume 4,1 miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro)

*, 4 miliarde de lei se plătiseră și cu un an înainte, în 2014

*, În 2016 s-au plătit 900 de milioane – bani puși și ei la deficit

*,mai sunt de plătit 3,5 miliarde de lei ( 770 de milioane de euro). Ei se vor adăuga la deficitul anilor viitori.

Responsabilii – cu nume și fizionomii

Scriam mai sus că din 2010 (când cursdeguvernare.ro trăgea semnalul de alarmă după primul miliard de euro pierdut pe salarii câștigate de bugetari în Justiție) și până azi s-au petrecut evenimente notabile.

Principalul eveniment notabil a fost contestarea în Instanță de către bugetari a neaplicării măririlor de salarii fără acoperire date prin lege în anul electoral 2008.

Responsabilii

Sursa acelui rău se află acum la guvernare :

  • -, Premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, supraviețuia la guvernare cu sprijinul Neexplicit al PSD :
  • -,Guvernul dlui. Tăriceanu a inițiat, în anul electoral 2008, măririle de salarii și pensii (de până la 50%) pentru anul 2009. Inițierea a dost făcută după un mecanism aproape identic cu cel făcut de actuala majoritate în ultimele luni (când administrația, analiștii, presa făceau calcule privind dublarea sau, în cazul medicilor, triplarea salariilor).

Ulterior, situația a intrat într-o curbă grotescă : miniștrii care inițiaseră măsurile s-au dus în parlament (de astă dată în capitate de parlamentari) unde au votat Împotriva propriilor măsuri : sondajele arătau că s-ar putea configura un guvern PNL (Tăriceanu) – PSD, astfel încât inițiatorii s-au speriat de faptul că ar putea fi nevoiți să execute ei înșiși bugetele cu creșterile salariale.

Dar era an electoral, astfel că majorările au trecut și s-au făcut lege.

-,În anul 2009 a izbucnit criza, în ciuda asigurărilor pe care președintele de atunci (Traian Băsescu) și guvernul de atunci (Emil Boc) le dădeau că România e la adăpost.

-,Statul nu a avut bani pentru respectarea legii. Dar cum scăderea, un an mai târziu, a salariilor bugetarilor cu 25% a fost declarată absolut constituțională, bugetarii s-au prezentat în instanță nu cu tăierea de 25%, ci cu majorările acordate cu un inconștient entuziasm electoral de Parlament : erau un bun câștigat prin lege.

A ajutat mult și faptul că magistrații se aflau în aceeași oală cu reclamanții.

-,în anul 2011 au apărut primele procese câștigate de bugetari. Au apărut brusc și în plină criză : 6,4 miliarde de lei.

-,în anul 2012 au început plățile și eșalonarea lor până la cifrele prezentate mai sus.

Fizionomiile

Creșterea salariilor în baza unor promisiuni fără acoperire sau fără studiu de impact realizat realist și responsabil a avut mai multe denumiri : de la banalul ”majorare”, la ”reîntregire”, la ”angajament politic”, la ”program de guvernare”.

Niciodată decidenții nu au plătit – material sau moral :

  • Dl.Călin Popescu Tăriceanu e azi președinte al Senatului, copreședinte al majorității și un cetățean cu afaceri prospere. Are păreri care se transformă în legi, are viziuni economice, adună, taie, împarte, pozează, legiferează.
  • Dl. Liviu Dragnea – interfața PSD cu teritoriul și cu masele la acea vreme, astăzi dublează, triplează, oferă, prosperă.

Niciunul dintre decidenții aflați astăzi la baza oricărei legi nu răspunde pentru miliardele de euro – bani concreți scoși din dezvoltare, din investiții și chiar din salarii distribuite potrivit unui algoritm de societate – ba chiar o pot lua de la capăt.

Ce înseamnă banii și de unde se iau sau vor fi luați ei

Mai întâi ce înseamnă aceasă sumă:

poate că este un clișeu odios, însă faptul că aceștia sunt bani concreți, plătiți la termen și în conturi personale ar putea atenua acest sentiment.

-, Cei 3 miliarde de euro – câștigați (până acum – și din care s-au plătit deja 2,25 miliarde de euro) în Justiție ar fi putut însemna construirea 1000 (una mie) spitale (câte 24 în fiecare județ, ca să ajungă la toată lumea) – chiar în eventualitatea că jumătate din sumă ar fi fost delapidată românește la licitații.

-,s-ar fi construit 260 km de autostradă (chiar luând în calcul că prețul per kilometru e românesc – adică dublu față de Bulgaria și Slovenia) – în eventualitatea că s-ar fi contsruit totul integral cu bani de la buget și nu cu aport din fondurile europene.

Atenție: veniturile fiscale scad, numai ”anvelopa salarială” crește!

Atenție la principalul risc :

Comparația salariilor și majorărilor acestora cu salariile și majorările din celelalte state UE – pe care o invocă toată lumea – NU poate sta în picioare :

în ultimii 5 ani, veniturile fiscale la buget, în loc să crească de la 29% spre 40% (cât e media europeană), au coborât la 25%. Iar Justiția va administra legea (cea făcută de oameni care nu au nicio răspundere), nu bugetul făcut de aritmetica pură.

Atenție la angajamentele și termenele din noua Lege a salarizării unitare: Totul se plătește. De către noi.

NOTĂ:

Calculele de mai sus au fost făcute la un curs de 4,5 lei per euro. Adică, oricum mai mare decât cursul de 4,46 pe care niște oameni care nu răspund pentru nimic au făcut calculele pe anul în (cum altfel?) în curs.

Publicat la data de 7.6.2017 .

3 comentarii

  1. El Condor
    8.6.2017, 5:00 am

    Ganditi-va ca VOI ATI FI AJUNS LA PUTERE si ca toate aceste “mariri salariale” si “Legea salarizarii” nu ar fi fost facute , in planurile voastre intrand cu totul alte “PRIORITATI UE , SUA si Is” . Cam care ar fi fost starea reala a societatii, in cazul in care numai APARATUL SUPERIOR / CONDUCATOR DE STAT si AL SAU ALAI DE TREPADUSI ar fi beneficiat de de nesimtirile salariale . Ati fi preferat GREVE PESTE GREVE , MANIFESTATII si MITINGURI APROAPE ZILNICE, CONFLICTE STRADALE SI ETNICE coroborate cu INDEPARTAREA TOTALA A INVESTITORILOR STRAINI si interni si, poate chiar UN CONFLICT INTERN MAJOR / LOVITURA DE STA / RAZBOI CIVIL, sau linistea de moment pentru voi si “gura de majorari benefice – si asa de scurt timp care, insa, asigura o pace sociala si economica,cu posibilitati de adaptare linistita la situatia economico-militara si sociala a lumii ? Ce urmeaza acum ? Oare “Efectul – majorările entuziaste, neutralizate în mare parte de taxe” care ar face ca rotirea in cerc a celor care se fac ca CONDUC LUMEA sa demonstreze existente, sau nu , a unui anumit numar de neuroni, mai mult,sau mai putin artificiali ?

    • El Choroy
      8.6.2017, 12:41 pm

      Banii respectivi sunt practic mită electorală pentru populație, și sustrași din circuitul economic, alimentează inflația și se reîntorc sub această formă (inflația este impozit mascat) la stat. Adică statul îți dă (că nu dă de la el, ci din buzunarul impozitaților) cu o mână și îți ia cu două: una a impozitelor și taxelor, și cealaltă a inflației.
      Cum se spunea și în articol, banii ăia dați mită acum ar fi fost autostrăzi pe care marfa produsă în Moldova ajungea rapid în UE, iar salariile moldovenilor și taxele plătite de firmele investitoare ar fi alimentat bugetul de stat.
      Dar PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD și anexele și debaralele politice gen PER, PUR/PC, UNPR și ALDE nu ar mai fi rămas la putere. Votând politrucii bugetofagi, ne furăm singuri căciula. Restul – lovitură de stat, război civil, este păcăleală pură. Scuzați vocabularul drastic, dar se pare că efectiv halucinați.

      • Ghita Bizonu'
        18.6.2017, 8:34 am

        Nu draga banii aia nu ar fi fost autostrazi cu terenuri de fotbal in panta, parcuri in sate gloduroase si alte asemenea
        Iti aduc aminte ca Basescu s[punea ca ne scoate autostrazile din cap si a fopts votat. Iti aduc aminte ca una din promisunile ADA din 2004 a fpts ca nu vor fave autstrada Bechtel si nici cutotrada Brasob-Bucuresti – singuraprimisiune onoarata cu brio. Asa ca apropae in foecare duminica am o bucurie rautacioasa auzind si vazand cum se cricula bara la bara intre Busteni si Comarnic …. ca aia de se “conserva” in masini au votat – in mare majoritate – impotriova tainului lui Rafarin..

        Mita si intretinere primiti voi … cica sunt 90.000 de ONGisti – cam cati programatori!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română