Ce-i lipsește economiei – din perspectiva deficitului comercial. Care în 2015 a crescut cu 38%

de Marin Pana | 11.2.2016 .

tiruri coadaDeficitul comercial pe anul 2015 a fost de 8,37 miliarde euro, cu 38% mai mare decât în anul precedent.

Prin urmare, gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a diminuat cu peste trei procente dar a rămas de puțin peste pragul de 90%. În ultima lună a anului, soldul negativ din schimburile externe a urcat până la nivelul record de 1,17 miliarde euro.

Anul trecut, importurile au crescut mult mai repede decât exporturile (7,6% față de 4,1%, la valori exprimate în euro).

În plus, această evoluție s-a accentuat în luna decembrie până la un decalaj de ritm de peste trei ori mai mare (12,4% avans al importurilor față de doar 3,8% la exporturi, primele mult peste media anuală iar celelalte sub aceasta)

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 7,9% iar cea a importurilor de 10,1%. Rezultatul a fost o creștere cu aproximativ un miliard și jumătate de euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -6,81 miliarde euro pe parcursul anului 2014 până la -8,34 miliarde euro în 2015.

Pe zona schimburilor extracomunitare, trebuie semnalate atât încetinirea comerțului cu țările care nu fac parte din UE (-5,2% la exporturi și -0,1% la importuri, valori exprimate în euro) cât și trecerea de la poziția excedentară la un mic deficit ( de la un plus de 752,3 milioane euro la un minus de 24,3 milioane euro).

Această evoluție este una notabilă și pare că va afecta pe termen mediu întregul comerț extrior al România. Plasarea pe o traiectorie de tipul sold pozitiv de circa 1,65 miliarde euro în 2013, unul de doar 0,75 miliarde euro în 2014 și intrarea pe deficit în 2015 arată o degradare rapidă a relațiilor pe zona non-UE, cu o pierdere a piețelor de desfacere altă dată tradiționale.

Per total, deficitul cu colegele din UE a sporit considerabil iar micul excedent cu statele din afara UE a fost pierdut integral. Asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute să ne întărim competitivitatea pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat de la 71,1% în anul precedent până la 73,7% în 2015. Ea s-a situat, în continuare sub ponderea importurilor intracomunitare (care au crescut și ele de la 75,4% la 77,2%).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De unde vine deficitul: marile grupe de produse pe care le importă economia

Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de peste opt miliarde euro, adică mai mult de cinci procente raportat la PIB-ul estimat pentru anul 2015.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +10%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-19%) și a fost aproape dublu față de avantajul menționat anterior.

Exporturile de produse chimice și conexe acestora au coborât la mai puțin de o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a ajuns la aproape șase miliarde de euro. Acest nivel reprezintă 71% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au scăzut față de anul precedent sub efectul reducerii prețurilor internaționale la aceste produse iar importurile s-au diminuat și ele spre patru miliarde euro. Per total, gradul de acoperire sectorial a rămas la peste 60% iar deficitul aferent a păstrat o pondere importantă (19%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape cinci miliarde de euro dar, spre deosebire de anul precedent, nu au reușit să țină pasul cu creșterea importurilor. Astfel, a apărut din nou un important deficit pe segmentul agroalimentar ( peste o jumătate de miliard de euro), tendința fiind de accentuare a acestuia pe măsură ce veniturile populației cresc iar taxarea consumului a scăzut.

De remarcat excedentul la comerțul cu materii prime și materiale …

Publicat la data de 11.2.2016 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    12.2.2016, 10:49 am

    Nu avem de ce sa ne miram de aceasta situatie, ea reflectind rezultatele directe a doua evolutii negative:cresterea consumului in raport cu produsul national efectiv, ca urmare a politicii social-democrate, electorale, a fostului Guvern.
    A doua consta in dezintegrarea industriala (tacuta dar continua), ca urmare a lipsei absolute de investitii industriale – nationale si straine – in ultimii 8 ani.Cresterea economica consumatorista, pe datorie, nu va putea fi inlocuita de o crestere economica sanatoasa, durabila – fara reconstructia industriala a tarii.

    • Socrate Stanculescu
      17.2.2016, 10:39 am

      BINE PUNCTAT….!!!!
      Intrebare…”ajutatoare:IN LOCUL CELOR-APROAPE 1300 OBIECTIVE INDUSTRIALE ”PRIVATIZATE”-DEMOLATE..!!-CARE PRODUCEAU CE A…”APARUT”…???
      Raspunsul meu:COMPLEXE REZIDENTIALE SII….COMPLEXE COMERCIALE(MALL-URI…!!),”PRODUCATOARE” DEE….CONSUM…!!
      SI ATUNCI………..?????

      • Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
        17.2.2016, 7:35 pm

        “si atunci…, ce altceva decit REINDUSTRIALIZAREA Romaniei?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română