Ce-i lipsește economiei – din perspectiva deficitului comercial. Care în 2015 a crescut cu 38%

De Marin Pana | 11.2.2016 .

tiruri coadaDeficitul comercial pe anul 2015 a fost de 8,37 miliarde euro, cu 38% mai mare decât în anul precedent.

Prin urmare, gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a diminuat cu peste trei procente dar a rămas de puțin peste pragul de 90%. În ultima lună a anului, soldul negativ din schimburile externe a urcat până la nivelul record de 1,17 miliarde euro.

Anul trecut, importurile au crescut mult mai repede decât exporturile (7,6% față de 4,1%, la valori exprimate în euro).

În plus, această evoluție s-a accentuat în luna decembrie până la un decalaj de ritm de peste trei ori mai mare (12,4% avans al importurilor față de doar 3,8% la exporturi, primele mult peste media anuală iar celelalte sub aceasta)

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 7,9% iar cea a importurilor de 10,1%. Rezultatul a fost o creștere cu aproximativ un miliard și jumătate de euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -6,81 miliarde euro pe parcursul anului 2014 până la -8,34 miliarde euro în 2015.

Pe zona schimburilor extracomunitare, trebuie semnalate atât încetinirea comerțului cu țările care nu fac parte din UE (-5,2% la exporturi și -0,1% la importuri, valori exprimate în euro) cât și trecerea de la poziția excedentară la un mic deficit ( de la un plus de 752,3 milioane euro la un minus de 24,3 milioane euro).

Această evoluție este una notabilă și pare că va afecta pe termen mediu întregul comerț extrior al România. Plasarea pe o traiectorie de tipul sold pozitiv de circa 1,65 miliarde euro în 2013, unul de doar 0,75 miliarde euro în 2014 și intrarea pe deficit în 2015 arată o degradare rapidă a relațiilor pe zona non-UE, cu o pierdere a piețelor de desfacere altă dată tradiționale.

Per total, deficitul cu colegele din UE a sporit considerabil iar micul excedent cu statele din afara UE a fost pierdut integral. Asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute să ne întărim competitivitatea pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat de la 71,1% în anul precedent până la 73,7% în 2015. Ea s-a situat, în continuare sub ponderea importurilor intracomunitare (care au crescut și ele de la 75,4% la 77,2%).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De unde vine deficitul: marile grupe de produse pe care le importă economia

Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de peste opt miliarde euro, adică mai mult de cinci procente raportat la PIB-ul estimat pentru anul 2015.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +10%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-19%) și a fost aproape dublu față de avantajul menționat anterior.

Exporturile de produse chimice și conexe acestora au coborât la mai puțin de o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a ajuns la aproape șase miliarde de euro. Acest nivel reprezintă 71% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au scăzut față de anul precedent sub efectul reducerii prețurilor internaționale la aceste produse iar importurile s-au diminuat și ele spre patru miliarde euro. Per total, gradul de acoperire sectorial a rămas la peste 60% iar deficitul aferent a păstrat o pondere importantă (19%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape cinci miliarde de euro dar, spre deosebire de anul precedent, nu au reușit să țină pasul cu creșterea importurilor. Astfel, a apărut din nou un important deficit pe segmentul agroalimentar ( peste o jumătate de miliard de euro), tendința fiind de accentuare a acestuia pe măsură ce veniturile populației cresc iar taxarea consumului a scăzut.

De remarcat excedentul la comerțul cu materii prime și materiale …

Publicat la data de 11.2.2016 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    12.2.2016, 10:49 am

    Nu avem de ce sa ne miram de aceasta situatie, ea reflectind rezultatele directe a doua evolutii negative:cresterea consumului in raport cu produsul national efectiv, ca urmare a politicii social-democrate, electorale, a fostului Guvern.
    A doua consta in dezintegrarea industriala (tacuta dar continua), ca urmare a lipsei absolute de investitii industriale – nationale si straine – in ultimii 8 ani.Cresterea economica consumatorista, pe datorie, nu va putea fi inlocuita de o crestere economica sanatoasa, durabila – fara reconstructia industriala a tarii.

    • Socrate Stanculescu
      17.2.2016, 10:39 am

      BINE PUNCTAT….!!!!
      Intrebare…”ajutatoare:IN LOCUL CELOR-APROAPE 1300 OBIECTIVE INDUSTRIALE ”PRIVATIZATE”-DEMOLATE..!!-CARE PRODUCEAU CE A…”APARUT”…???
      Raspunsul meu:COMPLEXE REZIDENTIALE SII….COMPLEXE COMERCIALE(MALL-URI…!!),”PRODUCATOARE” DEE….CONSUM…!!
      SI ATUNCI………..?????

      • Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
        17.2.2016, 7:35 pm

        “si atunci…, ce altceva decit REINDUSTRIALIZAREA Romaniei?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română