Ce-i lipsește economiei – din perspectiva deficitului comercial. Care în 2015 a crescut cu 38%

Deficitul comercial pe anul 2015 a fost de 8,37 miliarde euro, cu 38% mai mare decât în anul precedent.

Prin urmare, gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a diminuat cu peste trei procente dar a rămas de puțin peste pragul de 90%. În ultima lună a anului, soldul negativ din schimburile externe a urcat până la nivelul record de 1,17 miliarde euro.

Anul trecut, importurile au crescut mult mai repede decât exporturile (7,6% față de 4,1%, la valori exprimate în euro).

În plus, această evoluție s-a accentuat în luna decembrie până la un decalaj de ritm de peste trei ori mai mare (12,4% avans al importurilor față de doar 3,8% la exporturi, primele mult peste media anuală iar celelalte sub aceasta)

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 7,9% iar cea a importurilor de 10,1%. Rezultatul a fost o creștere cu aproximativ un miliard și jumătate de euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -6,81 miliarde euro pe parcursul anului 2014 până la -8,34 miliarde euro în 2015.

Pe zona schimburilor extracomunitare, trebuie semnalate atât încetinirea comerțului cu țările care nu fac parte din UE (-5,2% la exporturi și -0,1% la importuri, valori exprimate în euro) cât și trecerea de la poziția excedentară la un mic deficit ( de la un plus de 752,3 milioane euro la un minus de 24,3 milioane euro).

Această evoluție este una notabilă și pare că va afecta pe termen mediu întregul comerț extrior al România. Plasarea pe o traiectorie de tipul sold pozitiv de circa 1,65 miliarde euro în 2013, unul de doar 0,75 miliarde euro în 2014 și intrarea pe deficit în 2015 arată o degradare rapidă a relațiilor pe zona non-UE, cu o pierdere a piețelor de desfacere altă dată tradiționale.

Per total, deficitul cu colegele din UE a sporit considerabil iar micul excedent cu statele din afara UE a fost pierdut integral. Asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute să ne întărim competitivitatea pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat de la 71,1% în anul precedent până la 73,7% în 2015. Ea s-a situat, în continuare sub ponderea importurilor intracomunitare (care au crescut și ele de la 75,4% la 77,2%).

De unde vine deficitul: marile grupe de produse pe care le importă economia

Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de peste opt miliarde euro, adică mai mult de cinci procente raportat la PIB-ul estimat pentru anul 2015.

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +10%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-19%) și a fost aproape dublu față de avantajul menționat anterior.

Exporturile de produse chimice și conexe acestora au coborât la mai puțin de o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a ajuns la aproape șase miliarde de euro. Acest nivel reprezintă 71% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au scăzut față de anul precedent sub efectul reducerii prețurilor internaționale la aceste produse iar importurile s-au diminuat și ele spre patru miliarde euro. Per total, gradul de acoperire sectorial a rămas la peste 60% iar deficitul aferent a păstrat o pondere importantă (19%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape cinci miliarde de euro dar, spre deosebire de anul precedent, nu au reușit să țină pasul cu creșterea importurilor. Astfel, a apărut din nou un important deficit pe segmentul agroalimentar ( peste o jumătate de miliard de euro), tendința fiind de accentuare a acestuia pe măsură ce veniturile populației cresc iar taxarea consumului a scăzut.

De remarcat excedentul la comerțul cu materii prime și materiale …