Câteva explicaţii economice ale luptei politice

de Marin Pana | 30.6.2017 .

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit să amelioreze în viitor scăderea inevitabilă a pensiilor prin pilonul I, administrat de stat, urmare a unui raport tot mai defavorabil între contribuabili şi pensionari.

Concret, de la lansarea din 2008 şi până acum, s-au virat la acest sistem 6,2 miliarde de euro contribuţii care au fost înmulţite, prin plasamentele făcute, până la nivelul de 7,7 miliarde de euro. Aşadar, performanţa lui este certă, dacă este să facem trimitere la plusul de 1,5 miliarde de euro obţinut în favoarea celor 6,8 milioane de beneficiari.

Din păcate, însă, sub presiunea angajamentelor luate hazardat în campania electorală, cei care au ajuns să guverneze au fost nevoiţi să caute soluţii pentru a putea mări veniturile după cum au promis, pe fondul unor încasări bugetare mult mai mici decât cele scontate. Ori, 7,7 miliarde de euro faţă de cele 181,9 miliarde euro PIB estimat pentru anul în curs, înseamnă 4,2% din PIB. Ceea ce ar asigura „plombarea” deficitelor până la finalul ciclului electoral.

Dezminţirea naţionalizării banilor din pilonul II de pensii a fost făcută în mod răspicat atât de către primul-ministru cât şi de către şeful principalului partid politic. Dar tentaţia de a accesa aceşti bani rămâne iar blocarea contribuţiei individuale la nivelul de 5,1% din venituri în loc de cei 6% la care trebuia să se ajungă încă din 2016, este la fel de răspicată.

Dincolo de faptul că ar fi de neconceput ca statul să-şi adjudece o proprietate privată (ceea ce aproape sigur nu are cum să se întâmple) la fel de clar este că deficitul sistemului de asigurări sociale, supus unei noi majorări semnificative de la 1 iulie, urmare a majorării arbitrare a valorii punctului de pensie cu 9%, de la 917,50 lei la 1.000 de lei, ar fi amortizat dacă nu s-ar mai constitui pe viitor pensiile private din pilonul II, aşa cum au fost ele gândite şi implementate în 2008.Mai ales că s-a anunţat deja reducerea contribuţiilor achitate per total ( împreună cu sănătatea şi şomajul) din salarii de la 39,25% la 35%.

De reţinut, în condiţiile în care creşterea la 2.000 de lei pe lună a salariului minim pe economie se va face concomitent cu mutarea integrală la salariat a contribuţiilor sociale, cei 2.000 de lei BRUT, se vor traduce într-un venit net de doar 1.300 de lei. Care, şi dacă se va face impozitarea venitului cu 10% în loc de 16%, se vor transpune în doar circa 1.200 de lei bani în mână.

Impozitarea firmelor pe cifra de afaceri şi nu pe profit, în ideea de a creşte forţat încasările la buget, în special pe partea firmelor cu capital străin care au investit în România, este o aiureală nu doar prin întrebarea destul de simplă – şi atunci dacă statul tot taie banii de la investiţii cine va mai face investiţii ? – se loveşte de o realitate elementară ce pare a le fi scăpat din vedere strategilor de programe.

Impozitul pe profit a reprezentat în 2016 doar 2% din PIB, comparativ, de pildă, cu 3,7% impozitul pe salarii şi venit, 6,8% din PIB la TVA ( de la 8% în 2015, acum se vede ce efecte dezastruoase a avut reducerea pripită a acestei taxe esenţiale pentru echilibrul bugetar) sau 3,6% din PIB accizele.

Să zicem că măsura ar avea un succes uriaş şi ar mări încasările cu 40% – 50%, Păi, la de la 2% din PIB, de-abia s-ar încasa în plus cel mult un procent din PIB. Care se va pierde rapid prin disponibilizarea de personal sau reducerea salariilor (pentru păstrarea profitabilităţii, ca să nu mergem cu gândul la restrângerea activităţii din România a multinaţionalelor care asigură 80% din exporturi şi echilibrul monedei naţionale).

De ce ? Păi, contribuţiile de asigurări sociale prelevate din salariile plătite de aceste firme care declară un profit considerat prea mic în raport cu cifra de afaceri, au reprezentat în 2016 nu mai puţin de 8,1% din PIB, Adică de peste patru ori mai mult decât impozitul pe profit şi undeva între un sfert şi o treime din totalul încasărilor la bugetul public.

Aşadar, rolul principal al firmelor pentru stat într-o economie de piaţă nu este să facă profit impozabil ci să asigure cât mai multe locuri de muncă. Şi, ce să vezi, acestea nu pot fi create şi păstrate competitive fără investiţiile ce diminuează profitul impozabil. Mentalitatea etatistă, plecată de la poziţia de monopol în asigurarea unor servicii sociale, înţelege mai greu cum e cu economia de piaţă. Sau înţelege corect dar preferă să profite de clişee şi de lipsa de informare a electoratului.

Publicat la data de 30.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coşea

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoze şi Tudose

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română