Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

de Marin Pana 30.6.2017

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit să amelioreze în viitor scăderea inevitabilă a pensiilor prin pilonul I, administrat de stat, urmare a unui raport tot mai defavorabil între contribuabili şi pensionari.

Concret, de la lansarea din 2008 şi până acum, s-au virat la acest sistem 6,2 miliarde de euro contribuţii care au fost înmulţite, prin plasamentele făcute, până la nivelul de 7,7 miliarde de euro. Aşadar, performanţa lui este certă, dacă este să facem trimitere la plusul de 1,5 miliarde de euro obţinut în favoarea celor 6,8 milioane de beneficiari.

Din păcate, însă, sub presiunea angajamentelor luate hazardat în campania electorală, cei care au ajuns să guverneze au fost nevoiţi să caute soluţii pentru a putea mări veniturile după cum au promis, pe fondul unor încasări bugetare mult mai mici decât cele scontate. Ori, 7,7 miliarde de euro faţă de cele 181,9 miliarde euro PIB estimat pentru anul în curs, înseamnă 4,2% din PIB. Ceea ce ar asigura „plombarea” deficitelor până la finalul ciclului electoral.

Dezminţirea naţionalizării banilor din pilonul II de pensii a fost făcută în mod răspicat atât de către primul-ministru cât şi de către şeful principalului partid politic. Dar tentaţia de a accesa aceşti bani rămâne iar blocarea contribuţiei individuale la nivelul de 5,1% din venituri în loc de cei 6% la care trebuia să se ajungă încă din 2016, este la fel de răspicată.

Dincolo de faptul că ar fi de neconceput ca statul să-şi adjudece o proprietate privată (ceea ce aproape sigur nu are cum să se întâmple) la fel de clar este că deficitul sistemului de asigurări sociale, supus unei noi majorări semnificative de la 1 iulie, urmare a majorării arbitrare a valorii punctului de pensie cu 9%, de la 917,50 lei la 1.000 de lei, ar fi amortizat dacă nu s-ar mai constitui pe viitor pensiile private din pilonul II, aşa cum au fost ele gândite şi implementate în 2008.Mai ales că s-a anunţat deja reducerea contribuţiilor achitate per total ( împreună cu sănătatea şi şomajul) din salarii de la 39,25% la 35%.

De reţinut, în condiţiile în care creşterea la 2.000 de lei pe lună a salariului minim pe economie se va face concomitent cu mutarea integrală la salariat a contribuţiilor sociale, cei 2.000 de lei BRUT, se vor traduce într-un venit net de doar 1.300 de lei. Care, şi dacă se va face impozitarea venitului cu 10% în loc de 16%, se vor transpune în doar circa 1.200 de lei bani în mână.

Impozitarea firmelor pe cifra de afaceri şi nu pe profit, în ideea de a creşte forţat încasările la buget, în special pe partea firmelor cu capital străin care au investit în România, este o aiureală nu doar prin întrebarea destul de simplă – şi atunci dacă statul tot taie banii de la investiţii cine va mai face investiţii ? – se loveşte de o realitate elementară ce pare a le fi scăpat din vedere strategilor de programe.

Impozitul pe profit a reprezentat în 2016 doar 2% din PIB, comparativ, de pildă, cu 3,7% impozitul pe salarii şi venit, 6,8% din PIB la TVA ( de la 8% în 2015, acum se vede ce efecte dezastruoase a avut reducerea pripită a acestei taxe esenţiale pentru echilibrul bugetar) sau 3,6% din PIB accizele.

Să zicem că măsura ar avea un succes uriaş şi ar mări încasările cu 40% – 50%, Păi, la de la 2% din PIB, de-abia s-ar încasa în plus cel mult un procent din PIB. Care se va pierde rapid prin disponibilizarea de personal sau reducerea salariilor (pentru păstrarea profitabilităţii, ca să nu mergem cu gândul la restrângerea activităţii din România a multinaţionalelor care asigură 80% din exporturi şi echilibrul monedei naţionale).

De ce ? Păi, contribuţiile de asigurări sociale prelevate din salariile plătite de aceste firme care declară un profit considerat prea mic în raport cu cifra de afaceri, au reprezentat în 2016 nu mai puţin de 8,1% din PIB, Adică de peste patru ori mai mult decât impozitul pe profit şi undeva între un sfert şi o treime din totalul încasărilor la bugetul public.

Aşadar, rolul principal al firmelor pentru stat într-o economie de piaţă nu este să facă profit impozabil ci să asigure cât mai multe locuri de muncă. Şi, ce să vezi, acestea nu pot fi create şi păstrate competitive fără investiţiile ce diminuează profitul impozabil. Mentalitatea etatistă, plecată de la poziţia de monopol în asigurarea unor servicii sociale, înţelege mai greu cum e cu economia de piaţă. Sau înţelege corect dar preferă să profite de clişee şi de lipsa de informare a electoratului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.6.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE

Adrian N Ionescu

Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia… Mai mult

Stiri

Procuroarea care investighează dosarul Tel Drum – anchetată de Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Inspecţia Judiciară (IJ) s-a sesizat din oficiu şi efectuează cercetări prealabile faţă de procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan (foto), care instrumentează dosarul Tel Drum, potrivit unei… Mai mult

Europa

Rusia pune noi condiții pentru a dezgheța relațiile cu Republica Moldova

Iulian Soare

Șeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a pus două condiții omologului său de la Chișinău, Tudor Ulianovski, „ca un prim pas pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia… Mai mult

Stiri

Transgaz – credit de 60 de milioane de euro de la BERD pentru gazoductul BRUA

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 278 de milioane de lei (60 de milioane de euro) pentru construcţia unui gazoductului… Mai mult

Stiri

Proiect: Terenurile de pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără acordul proprietarilor

Vladimir Ionescu

Peste 17.000 de terenuri aflate pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol, fără  să se ceară acordul proprietarilor, dacă Guvernul va aproba proiectul… Mai mult

Europa

Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

Iulian Soare

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către… Mai mult

Stiri

135 de procurori din DNA acuză: Cererea de revocare a șefei DNA, bazată pe neadevăruri și pe supoziții

Vladimir Ionescu

Un număr de 135 de procurori anticorupție cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor, după afirmațiile făcute în ultima… Mai mult