Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Bulgaria cedează României, pas cu pas, lanterna roșie

de Marin Pana , 26.8.2018

Economia Bulgariei o fi mai mică şi ceva mai puţin performantă dar pare a fi ceva mai vioaie. La nivelul PIB/locuitor, ca să parafrazăm o vorbă populară, nu contează doar mărimea, mai contează şi ce ştii să faci cu el. Aşa am ajuns să ne plasăm în coada Europei în mai multe domenii, deşi rezultatele economice ne-ar fi dat dreptul la mai mult în cazul unei gestiuni mai performante.

Concret, la PIB/locuitor ajustat la paritatea puterilor de cumpărare ( cu nivelul preţurilor locale faţă de media europeană), România a luat viteză în raport cu colega de minival de aderare de la 1 ianuarie 2007 şi a ajuns să consemneze un scor detaşat în favoarea ei: 63% din media UE noi la doar 49% din media UE ei şi 68% noi la 55% ei la consumul individual efectiv, indicator bazat pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

Aşadar, am fi avut toate motivele să nu ne regăsim pe ultimul loc în Uniune în mai multe domenii, dar situaţia arată astfel:

Adoptarea euro

Executivul bulgar (nota bene – de centru-dreapta) a aprobat un plan de acţiune care prevede că ţara vecină va adera la ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, şi de asemenea la uniunea bancară europeană până la finele lunii iunie 2019, transmite Reuters.

După ce a stabilizat parametrii economici lejer în interiorul cerinţelor impuse prin cele cinci criterii de la Maastricht ( pe care le îndeplineam şi noi dar am început să le pierdem pe drum), Bulgaria a depus deja oficial cererea aferentă şi face toate eforturile pentru a fi acceptată ca al 20 –lea membru al Zonei Euro până la mijlocul lui 2021 sau în 2022.

Noi am vrea acelaşi lucru prin 2024 dar nu mai îndeplinim deja cerinţele de inflaţie (1,5% peste cele mai media celor mai performante ţări UE) şi pe cea a dobânzilor pe termen lung ( maxim 2% peste media celor mai mici valori consemnate în statele Uniunii la obligaţiunile de stat pe zece ani şi asimilate) iar deficitul bugetar de maxim 3% atârnă de un fir de păr, în pofida creşterii economice robuste.

Cercetare-dezvoltare

Pornite de la acelaşi nivel al cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în PIB în anul 2006, înainte de aderarea la UE ( procentaj care le plasa la egalitate în coada UE), România a pierdut net teren faţă de Bulgaria. Potrivit Eurostat, noi am scăzut constant în ultimii 10 ani (singura țară europeană care a scăzut!) până la 0,48% din PIB iar bulgarii au luat distanţă, cu 0,78% din PIB.

Educație

Bulgarii ne-au lăsat „onoarea” de a fi „lanterna roşie” a UE ca pondere în PIB atât la cheltuielile pentru învăţământul preşcolar, cât şi la cele pentru învăţământul primar, noi cu mai puţin de 0,5% în ambele cazuri, ei în jur de 1% tot în ambele cazuri şi urcaţi pe locul 7 din coada UE, unde noi suntem abonaţi la ultima poziţie. Hai să mai vedem şi alţi doi indicatori:

La cheltuielile pentru studii terţiare, deşi ne-au lăsat foarte puţin în urmă cu procentajul similar de 0,7% din PIB ( aici nu suntem ultimii, s-a găsit Luxemburgul cu 0,5% din cu totul alt PIB), bulgarii au reuşit să ne lase net în urmă la rezultate, adică la procentajul celor cu studii superioare cu vârsta între 30 şi 34 de ani.

De reţinut, la ponderea adulţilor între 25 şi 64 de ani care urmează un program de învăţare, după ce în 2011 eram la egalitate cu vecinii de la sud de Dunăre, cu un procentaj de 1,6%, drumurile noastre s-au despărţit. Ei au avansat la 2,2%, noi am regresat şi ne-am asigurat ultimul loc de departe în UE, cu 1,2% în 2016 ( datele preliminare pe 2017 indică 1,1% la o medie UE de 10,9%).

Ca un element de culoare, care ar fi de râs dacă nu ar fi vorba despre noi, Eurostat a trebuit să întrerupă graficul care arată raportul între elevi şi cadrele didactice disponibile pentru învăţământul postliceal ( oare de ce nu găsim meseriaşi ?), pentru că valoarea de 70 la 1 în cazul nostru ieşea total din uzanţele UE.

La bulgari era exact pe dos, cu 5 la 1 fiind chiar primii în Europa:

Disponibilitatea tehnologiei de imagistică medicală

Indicatorul ne arată o discrepanţă pronunţată în defavoarea noastră, rezultat al investiţiilor minimale în aparatură şi medicamente care să permită diagnosticarea şi tratarea corespunzătoare a pacienţilor. Chiar dacă am demara acum un program ambiţios de dotare, am avea nevoie de ani buni pentru a prinde din urmă… Bulgaria.


Speranţa de viaţă sănătoasă

Dincolo de dotarea insuficientă cu mijloace esenţiale de diagnostic, dată fiind starea precară a medicinei de familie şi de prevenţie a pricipalelor afecţiuni, nu e de mirare diferenţa marcată în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sănătoasă ( pentru cei care au ajuns dincolo de 65 de ani):

Exemplele ar putea continua, dar cele prezentate sunt suficiente pentru a arăta implicarea diferită a statului în domeniile care îi sunt alocate într-o economie de piaţă care se vrea convergentă cu Occidentul.

Deocamdată, până să ajungem acolo, dincolo de mult trâmbiţatul PIB/locuitor, care nu prea se vede în materie învăţământ, sănătate sau cercetare, trebuie să convergem mai întâi cu Bulgaria.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult