vineri

29 martie, 2024

26 august, 2018

Economia Bulgariei o fi mai mică şi ceva mai puţin performantă dar pare a fi ceva mai vioaie. La nivelul PIB/locuitor, ca să parafrazăm o vorbă populară, nu contează doar mărimea, mai contează şi ce ştii să faci cu el. Aşa am ajuns să ne plasăm în coada Europei în mai multe domenii, deşi rezultatele economice ne-ar fi dat dreptul la mai mult în cazul unei gestiuni mai performante.

Concret, la PIB/locuitor ajustat la paritatea puterilor de cumpărare ( cu nivelul preţurilor locale faţă de media europeană), România a luat viteză în raport cu colega de minival de aderare de la 1 ianuarie 2007 şi a ajuns să consemneze un scor detaşat în favoarea ei: 63% din media UE noi la doar 49% din media UE ei şi 68% noi la 55% ei la consumul individual efectiv, indicator bazat pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.


Aşadar, am fi avut toate motivele să nu ne regăsim pe ultimul loc în Uniune în mai multe domenii, dar situaţia arată astfel:

Adoptarea euro

Executivul bulgar (nota bene – de centru-dreapta) a aprobat un plan de acţiune care prevede că ţara vecină va adera la ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, şi de asemenea la uniunea bancară europeană până la finele lunii iunie 2019, transmite Reuters.

După ce a stabilizat parametrii economici lejer în interiorul cerinţelor impuse prin cele cinci criterii de la Maastricht ( pe care le îndeplineam şi noi dar am început să le pierdem pe drum), Bulgaria a depus deja oficial cererea aferentă şi face toate eforturile pentru a fi acceptată ca al 20 –lea membru al Zonei Euro până la mijlocul lui 2021 sau în 2022.

Noi am vrea acelaşi lucru prin 2024 dar nu mai îndeplinim deja cerinţele de inflaţie (1,5% peste cele mai media celor mai performante ţări UE) şi pe cea a dobânzilor pe termen lung ( maxim 2% peste media celor mai mici valori consemnate în statele Uniunii la obligaţiunile de stat pe zece ani şi asimilate) iar deficitul bugetar de maxim 3% atârnă de un fir de păr, în pofida creşterii economice robuste.

Cercetare-dezvoltare


Pornite de la acelaşi nivel al cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în PIB în anul 2006, înainte de aderarea la UE ( procentaj care le plasa la egalitate în coada UE), România a pierdut net teren faţă de Bulgaria. Potrivit Eurostat, noi am scăzut constant în ultimii 10 ani (singura țară europeană care a scăzut!) până la 0,48% din PIB iar bulgarii au luat distanţă, cu 0,78% din PIB.

Educație

Bulgarii ne-au lăsat „onoarea” de a fi „lanterna roşie” a UE ca pondere în PIB atât la cheltuielile pentru învăţământul preşcolar, cât şi la cele pentru învăţământul primar, noi cu mai puţin de 0,5% în ambele cazuri, ei în jur de 1% tot în ambele cazuri şi urcaţi pe locul 7 din coada UE, unde noi suntem abonaţi la ultima poziţie. Hai să mai vedem şi alţi doi indicatori:

La cheltuielile pentru studii terţiare, deşi ne-au lăsat foarte puţin în urmă cu procentajul similar de 0,7% din PIB ( aici nu suntem ultimii, s-a găsit Luxemburgul cu 0,5% din cu totul alt PIB), bulgarii au reuşit să ne lase net în urmă la rezultate, adică la procentajul celor cu studii superioare cu vârsta între 30 şi 34 de ani.

De reţinut, la ponderea adulţilor între 25 şi 64 de ani care urmează un program de învăţare, după ce în 2011 eram la egalitate cu vecinii de la sud de Dunăre, cu un procentaj de 1,6%, drumurile noastre s-au despărţit. Ei au avansat la 2,2%, noi am regresat şi ne-am asigurat ultimul loc de departe în UE, cu 1,2% în 2016 ( datele preliminare pe 2017 indică 1,1% la o medie UE de 10,9%).

Ca un element de culoare, care ar fi de râs dacă nu ar fi vorba despre noi, Eurostat a trebuit să întrerupă graficul care arată raportul între elevi şi cadrele didactice disponibile pentru învăţământul postliceal ( oare de ce nu găsim meseriaşi ?), pentru că valoarea de 70 la 1 în cazul nostru ieşea total din uzanţele UE.

La bulgari era exact pe dos, cu 5 la 1 fiind chiar primii în Europa:

Disponibilitatea tehnologiei de imagistică medicală

Indicatorul ne arată o discrepanţă pronunţată în defavoarea noastră, rezultat al investiţiilor minimale în aparatură şi medicamente care să permită diagnosticarea şi tratarea corespunzătoare a pacienţilor. Chiar dacă am demara acum un program ambiţios de dotare, am avea nevoie de ani buni pentru a prinde din urmă… Bulgaria.


Speranţa de viaţă sănătoasă

Dincolo de dotarea insuficientă cu mijloace esenţiale de diagnostic, dată fiind starea precară a medicinei de familie şi de prevenţie a pricipalelor afecţiuni, nu e de mirare diferenţa marcată în ceea ce priveşte speranţa de viaţă sănătoasă ( pentru cei care au ajuns dincolo de 65 de ani):

Exemplele ar putea continua, dar cele prezentate sunt suficiente pentru a arăta implicarea diferită a statului în domeniile care îi sunt alocate într-o economie de piaţă care se vrea convergentă cu Occidentul.

Deocamdată, până să ajungem acolo, dincolo de mult trâmbiţatul PIB/locuitor, care nu prea se vede în materie învăţământ, sănătate sau cercetare, trebuie să convergem mai întâi cu Bulgaria.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: