Buget 2017: Mecanismele ascunse ale Megaprogramului de investiții aflat la semnătura unui singur om

de Adrian N Ionescu | 31.1.2017 .

FOTO: bugetul.ro

Finanţarea proiectelor din Programului Naţional de Dezvoltare Locală (celebrul PNDL), urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investiții, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

(Citiți și – ce este, de fapt, PNDL: ”Guvernul abrogă PNDI-ul ministrului Udrea și-l transformă într-un PNDL la dispoziția ministrului Dragnea”)

Informațiile contradictorii din alocările de la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de buget  al MDRAPFE cuprinde puține detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), în anexa aferentă ministerului. În schimb, apar informaţii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevăzută pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmează a fi introduse în Program”.

Totuşi, pentru anul 2017 este estimată doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investiții incluse în Programul național de dezvoltare locală, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de altă parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adăugat un miliard, până la un total de 31 de miliarde de lei.

 

Cea mai recentă statistică a ministerului prezintă, într-adevăr, 1.510 proiecte locale din toată țara, în valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai rămăseseră de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

(Descărcaţi  Lista obiectivelor PNDL 2015-2019 deja aprobate, AICI)

Repartizarea banilor este la discreția ministrului Dezvoltării Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisă rapid după investitura Guvernului Grindeanu, în 18 ianuarie, ordonanță care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care deține și portofoliul MDRAPFE, îi mai rămâne de aprobat, prin ordin de ministru, finanțări pentru proiecte de puțin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selecție

Teoretic, HG 624 / 2015, stabilește criterii raționale de selecție a obiectivelor de finanțare, după coordonate statistice. Totodată există și criterii calitative, care lasă destul loc de interpretări subiective.

Astfel, ar trebui luate în calcul:

  • ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;
  • ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;
  • ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării;
  • capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;
  • ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:
  • numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional;
  • necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional.

Ar mai trebui să se ţină seama de:

  • Încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare;
  • Stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
  • Data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz;
  • Populaţia deservită.

Dincolo de aparenţe

Criteriile menționate ar fi raționale, dacă în spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca în cazul criteriului  referitor la „capacitatea unităţilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, în anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică instituției prefectului, județului, unităților administrativteritoriale din județ și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Relocările de la centru de resurse bugetare din TVA şi impozit pe venit se împart astfel:
a) 27 % pentru bugetul județului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Altfel spus, selectarea de către Ministerul Dezvolătrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administrațiilor locale de cofinanțare a investițiilor pe care și le doresc, iar capacitatea în cauză depinde, la rândul său, de felul în care se împart alocările de le centru din TVA și impozitul pe venit.

Publicat la data de 31.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română