Buget 2017: Mecanismele ascunse ale Megaprogramului de investiții aflat la semnătura unui singur om

de Adrian N Ionescu | 31.1.2017 .

FOTO: bugetul.ro

Finanţarea proiectelor din Programului Naţional de Dezvoltare Locală (celebrul PNDL), urmează trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor 30 de miliarde de lei – „credite de angajament”, care sunt prevăzute în proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

PNDL este un program generos de investiții, care cuprinde 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apă, până la creşe.

(Citiți și – ce este, de fapt, PNDL: ”Guvernul abrogă PNDI-ul ministrului Udrea și-l transformă într-un PNDL la dispoziția ministrului Dragnea”)

Informațiile contradictorii din alocările de la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de buget  al MDRAPFE cuprinde puține detalii precise despre cum vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de lei (aproximativ 6,5 miliarde de euro), în anexa aferentă ministerului. În schimb, apar informaţii contradictorii.

Pe de o parte, alocarea celor 30 de miliarde de lei este prevăzută pentru perioada 2017 – 2020, „pentru realizarea celor cca 9.500 de obiective ce urmează a fi introduse în Program”.

Totuşi, pentru anul 2017 este estimată doar „finalizarea a circa 1.500 de obiective de investiții incluse în Programul național de dezvoltare locală, Etapa I”, se spune proiectul de buget al ministerului.

Pe de altă parte, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 în „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL, la care s-a mai adăugat un miliard, până la un total de 31 de miliarde de lei.

 

Cea mai recentă statistică a ministerului prezintă, într-adevăr, 1.510 proiecte locale din toată țara, în valoare de peste 8,38 miliarde de lei, pentru care, la 31 mai 2014, mai rămăseseră de alocat de la bugetul de stat peste 5,06 miliarde de lei.

(Descărcaţi  Lista obiectivelor PNDL 2015-2019 deja aprobate, AICI)

Repartizarea banilor este la discreția ministrului Dezvoltării Regionale, potrivit OUG nr. 6 / 2017, emisă rapid după investitura Guvernului Grindeanu, în 18 ianuarie, ordonanță care modifica Legea 89 / 2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.

Vicepremierului Sevil Shhaideh, care deține și portofoliul MDRAPFE, îi mai rămâne de aprobat, prin ordin de ministru, finanțări pentru proiecte de puțin peste 14 miliarde de lei, restul fiind deja aprobate pentru perioada 2015 / 2019, potrivit unei liste actualizate cu data de 31 decembrie 2016, postate pe site-ul ministerului.

Criteriile de selecție

Teoretic, HG 624 / 2015, stabilește criterii raționale de selecție a obiectivelor de finanțare, după coordonate statistice. Totodată există și criterii calitative, care lasă destul loc de interpretări subiective.

Astfel, ar trebui luate în calcul:

  • ponderea numărului de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ-teritoriale de la nivel naţional;
  • ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării;
  • ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării;
  • capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii;
  • ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:
  • numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional;
  • necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional.

Ar mai trebui să se ţină seama de:

  • Încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene sau în domenii specifice prioritare;
  • Stadiul fizic al realizării obiectivului de investiţii, începând cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
  • Data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări, după caz;
  • Populaţia deservită.

Dincolo de aparenţe

Criteriile menționate ar fi raționale, dacă în spatele unora nu s-ar afla anumite capcane, ca în cazul criteriului  referitor la „capacitatea unităţilor administrativ teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii”.

Proiectul Bugetului de stat pe 2017 dispune ca, în anul 2017, „sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se repartizează prin decizie a directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice și se comunică instituției prefectului, județului, unităților administrativteritoriale din județ și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Relocările de la centru de resurse bugetare din TVA şi impozit pe venit se împart astfel:
a) 27 % pentru bugetul județului;
b) 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Altfel spus, selectarea de către Ministerul Dezvolătrii regionale a unui proiect pentru PNDL depinde de capacitatea administrațiilor locale de cofinanțare a investițiilor pe care și le doresc, iar capacitatea în cauză depinde, la rândul său, de felul în care se împart alocările de le centru din TVA și impozitul pe venit.

Publicat la data de 31.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română