Situaţia financiară a României înregistrează o înrăutăţire ”fără precedent” a indicatorilor economici, iar finanţele publice consemnează ”cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, conform unei analize a Blocului Național Sindical (BNS). ”Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, precizează confederația, într-un comunicat.
”Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra situaţiei finanţelor publice din România. Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată o înrăutăţire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei). Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, explică BNS.
De aceea, confederația ”solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”, mai ales că ”povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecţi şi din ce în ce mai mult pe generaţiile următoare”.
Datele ce au determinat BNS să declanșeze alarma
Record istoric al datoriei publice
”La finalul lunii aprilie (pentru care există date disponibile) datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde Euro), şi a înregistrat astfel o creştere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde Euro) faţă de finalul anului pandemic 2020 (dinamica deficitului bugetar la finalul primului semestru este reprezentată grafic pentru orizontul ultimilor 10 ani la sfârşitul acestui comunicat). Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice”, se arată în comunicatul BNS.
Avansul deficitulului este doar parțial explicat de investițiile în creștere
”Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor”, spune BNS, care prezintă următoarele cifre:
- Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanţelor, cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023
- diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezintă majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal
- Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).
Deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din cheltuielile generale de funcţionare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), ceea ce reprezintă un alt record negativ. Raportul acesta înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat.
Sumele rambursate de UE au avut dinamică negativă
”Evoluţia în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutăţirea în continuare a finanţelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) faţă de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) faţă de perioada similară.
Dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) şi mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei)”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului citat, ”dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condiţiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o ţintă de 5% din PIB”.
Deficitul, mai mare în termeni nominali, va avea și o pondere mai mare în PIB
”În plus, pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent îşi va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. Astfel, după 4 ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal. În concluzie, datele semestriale privind execuţia bugetară arată faptul că reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariaţi şi angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani şi nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 Mai 2024, Guvernul României îşi menţinea ţinta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an”, se mai arată în comunicatul BNS.
****
