Subiectul verii – De la CNP la CID: e-Factura pentru persoane fizice. Datele sensibile ale cetățenilor – între Big Brother și încercare de a lupta cu evaziunea

• Ministerul Finanțelor a pus miercuri în dezbatere sistemul în care va funționa e-Factura pentru persoane fizice: adică obligativitatea ca cetățenii să-și dea, la cumpărăturile online, fie CNP, fie un Cod de Identificare Fiscală obținut de la ANAF.

• Fiscul face, treptat, pași, pentru a identifica toate – chiar toate – elementele ce ar putea fi utile în încercarea – cel puțin declarativă – de a reducere a evaziunii prin digitalizare.

• Astfel, ANAF-ul vrea să monitorizeze și tranzacțiile B2C, dintre firme și persoane fizice. Astfel, facturile B2C (Business-to-consumer) sunt raportate, în mod opțional, în sistemul e-Factura, de la 1 iulie.

• Din 1 ianuarie 2025, raportările vor fi obligatorii.

• Pentru a centraliza tranzacțiile dintre firme și persoane fizice, dar și pentru a evita frica de Big Brother, Ministerul de Finanțe vrea ca românii să aibă un Cod de Identificare Digitală.

• Persoanele fizice care nu vor să-și dea CNP-ul, trebuie să obțină de la ANAF un Cod de Identificare Digitală.

• Noua legislație este criticată dur de mediul de afaceri, care pe lângă accesul la date private, vedere în facturarea B2C și o piedică dată comerțului online, piedică provenită din reticența persoanelor fizice de-a-și da CNP-ul sau de a-și face Cod de Identificare Digitală.

• Teama mediului de business din România este că măsura va alunga cumpărătorii către platformele online din străinătate, acolo unde nu li se cere CNP-ul sau un astfel de cod. Mediul de business își anticipează pierderile.

• Curs de guvernare a realizat o analiză – în 4 pași – a legislației B2C.

***

Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică miercuri – 31 iulie, un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală „pentru îmbunătățirea capacității operative a ANAF în prevenirea şi combaterea fenomenelor de neconformare”, așa cum precizează reprezentanții ministerului.

Printre modificările propuse, una dintre ele se referă la introducerea unui cod de identificare digitală (CID) care va fi atribuit fiecărei persoane fizice. Acest cod va fi trecut apoi pe facturile pe care persoane respectivă le achiziționează online sau în magazine fizice.

Codul de identificare digitală acordat fiecărei persoane fizice face parte din strategia de digitalizare a Ageniției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), strategiei necesară reducerii evaziunii și, implicit, a deficitului bugetar care riscă să fie peste 7% din PIB la finalul anului.

1, Mai întâi – legislația: Codul de Identificare Digitală completează OUG 69/2024

Printre pașii digitalizării Fiscului, pe care Ministerul de Finanțe încearcă să-i facă în 2024, s-a numărat și Ordonanța de Urgență a Guvernului 69 din 2024 (OUG 69/2024) prin care s-a impus ca facturile emise de firme către persoane fizice să conțină și CNP-ul cumpărătorului. 

Adoptată în aceeași ședință a Executivului cu OUG 70/2024 pentru impunerea sistemului e-TVA, care a iscat iritarea contabililor și a dus la amânarea sa până în 2025, nemulțumirile față de OUG 69/2024 au crescut la foc mocnit de atunci.

Introducerea sistemului e-Factura în relația B2C a generat însă o reacție extrem de serioasă respingere din partea mediului de afaceri. Astfel, pe 8 iulie, consultanții fiscali reprezentați de Patronatul Antreprenorilor Contabili au ieșit în stradă revendicând nici mai mult nici mai puțin decât anularea OUG 69/2025 prin care a fost introdusă această măsură.

Concret, aceștia s-au plâns  că transferarea în sistemul e-Factura a tranzacțiilor efectuate de persoane fizice ar fi o ingerință extremă în viața privată, deoarece achiziții ce ar trebui în multe rânduri să rămână confidențiale ar putea deveni, practic, publice.

Cum se complică o cumpărătură online făcută de persoanele fizice

• Până în vara acestui an:

Când o persoană fizică achiziționa un produs de un magazin online, trebuia să-și declare numele, prenumele, un număr de telefon și o adresă de email. Numele poate fi unul fictiv, nimeni nu verifica autenticitatea. Pe factura care venea pe email erau aceste date, uneori doar numele și prenumele.

• De la 1 iulie:

Conform OUG 69/2024, pe factura emisă de firmă trebuia să fie și CNP-ul. Astfel, când o persoană fizică cumpăra produse online, până la finalizarea comenzii trebuia să-și dezvăluie și CNP-ul magazinului online, CNP care apoi era trecut pe factura emisă și trimisă cumpărătorului, persoană fizică.

Aceste prevederi legate de CNP-ul prezent pe facturi au fost suspendate după ce mediul de afaceri a considerat că proiectul este o ingerință în viața privată.

• De la 1 ianuarie 2025:

Ministerul de Finanțe s-a repliat și a venit cu propunerile puse în dezbatere pe 31 iulie și anunțate de ministrul Marcel Boloș în ultimele două săptămâni. Facturile B2C nu vor mai conține CNP-ul, ci un cod de identificare fiscală atribuit fiecărui român, persoană fizică.

Pentru a nu mai fi o ingerință în viața privată, angajații ANAF care vor centraliza și verifica datele facturilor B2C nu vor putea face conexiunea dintre codul de identificare digitală de pe factură și CNP.

Conform proiectului de lege prezentat de Ministerul de Finanțe, această legătură va fi făcută de alt departament, doar în cazul unor situații de evaziune și alte fapte fiscale aferente.

Nevoia datelor suplimentare cerută prin CID – ce susține Ministerul de Finanțe

Unul din motivele ce a stat în spatele extinderii e-Factura la relațiile B2C ar fi fost acela de a identifica acele cheltuieli personale care sunt deduse „pe firmă” și de a vedea, cu mai mare ușurință, cum evită contribuabilii să plătească TVA datorat către stat pretinzând că au făcut cheltuieli pentru întreprinderea pe care o dețin. 

Aceste cheltuieli ar putea fi relativ ușor de descoperit, pe viitor, dat fiind că în tranzacțiile pentru persoanele fizice comercianții (cu excepția celor online) rareori emit factură și, de regulă, doar la cerere, ne explică reprezentanții Ministerului de Finanțe.

e-Factura B2C nu este o ingerință în viața privată, susține și într-un comunicat al Ministerului de Finanțe.

2, Mediul de business își anticipează pierderile – clienții merg spre alte platforme: Acest sistem va fi aplicat doar magazinelor online românești

Chiar și cu introducerea unui număr de identificare fiscală, o parte din mediul economic nu este mulțumit și tot vrea eliminarea datelor, pe următoarele argumente.

Dacă un magazin online e înregistrat în Ungaria sau China Nu va avea aceleași obligații.

Magazinele din afara României (UE sau non-UE) vor putea vinde fără CNP sau CID produse românilor – platformele chinezești duduie

Ba chiar, de lacunele legislative la nivel european (vezi cazul Temu sau SHEIN, care au trimis 2 miliarde de trimiteri poștale în UE doar în 2023, profitând de regula trimiterilor sub 150 EUR care nu sunt taxate la vamă).

Susține argumentul:

„Pentru că atunci când birocrația electronică nou creată este prea stufoasă și reglementările sunt prea numeroase, cei care doresc să achiziționeze bunuri online se vor îndrepta către competiția companiilor românești, se vor duce către Amazon, care nu vinde din România, are un număr de identificare fiscală în Europa, de unde facturează în toate țările unde face vânzări deja”, ne-a explicat consultantul fiscal Dan Schwartz (foto).

Contra acestui argument:

Reprezentanții Ministerului de Finanțe ne-au transmis că orice comandă online va dura maximum 10 secunde în plus, atât cât va dura introducerea codului de identificare fiscală sau digitală

Magazinele vor putea face istoricul achizițiilor legat direct de identitatea unei persoane este o informație foarte valoroasă și periculoasă.

Susține argumentul: 

„Nimic nu ar împiedica oamenii să folosească CNP-ul fiscal al altor persoane. Magazinele mici nu stochează criptat informațiile legate de clienți și nu au setat niveluri de acces, ceea ce ar permite angajaților să acceseze și să folosească/vinde aceste date în mod fraudulos”, ne-a mai explica Dan Schwartz.

Contra acestui argument: 

Magazinele fac și acum baze de date cu: emailuri, nume, telefoane și chiar adresele de livrare – susține ministerul de Finanțe

Ridică în continuare probleme de intimitate și dreptul la viață privată – fiscul ”vede” nu doar banii cheltuiți, ci și absolut tot ce cumperi online, fără să aibă nevoie de mandat judecătoresc

Sistemul e-factura B2C combinat cu un CNP fiscal ar putea permite organelor statului (poliție, procuratură, alții) să monitorizeze cetățenii și să vadă toate achizițiile unei persoane fizice fără mandat judecătoresc.

Susține argumentul:

„Birocrația excesivă. Nu mai avem dosar cu șină, avem dosar electronic cu șină.  Este sentimentul că cineva te supraveghează în permanență. Ce câștigă ANAF dacă află că eu am cumpărat 10 pachete de țigări online și țigările, hai să zic, încă sunt produse cu risc fiscal ridicate, dar poate am cumpărat 10 caiete sau 10 cărți. Este un nonsens”, mai explică Dan Schwartz.

Contra acestui argument:

Reprezentanții ANAF ne-au precizat că și în acest moment, Fiscul dar și alte instituții au acces la date personale, dar nu au fost niciodată raportate scurgeri de informații de la ANAF. ”Avem, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale un sistem destul de sigur de protecție a datelor”, susțin reprezentanții Fiscului.

Cum garantează ANAF/MFP că aceste informații nu vor fi folosite și de alte organe ale statului?

Susține argumentul:

Persoana fizică nu poate controla protocoalele dintre instituții și momentul când o autoritate îi preia datele fiscale de la ANAF.

Contra argumentului:

Când o persoană este anchetată penală, ea este notificată de începerea urmării penale sau de faptul că a fost anchetat într-un dosar în REM.

Probleme pentru cetățenii străini

„Străinii aflați temporar în România nu vor putea face comenzi online din cauza lipsei CNP-ului fiscal. Dacă se acceptă o excepție pentru străini, românii ar putea declara că sunt străini pentru a evita furnizarea CNP-ului fiscal?”, ne-a atras atenția reprezentantul unei platforme de comerț online.

Susține argumentul:

În acest moment, cetățenii străini pot cumpăra simplu de la magazinele online românești fără a fi nevoie să declare informații de identificare.

Contra argumentului:

Ministerul de Finanțe va elabora o procedură și în legătură cu situația românilor care locuiesc în străinătate.

Fezabilitatea și capacitatea de implementare

Pro argument:

Implementarea unui astfel de sistem este dificilă și costisitoare. Experiența cu SAF-T, e-Factura și e-Transport în relația B2B arată că aceste costuri sunt mari, sistemele și procesele fiind birocratice, complicate și anevoioase.

Contra argumentului:

Ministerul de Finanțe și ANAF-ul au dat asigurări că pot susține un astfel de sistem informatic.

Argumente juridice/GDPR referitoare la CNP în facturile/bonurile fiscale B2C.

Legea nr. 190/2018 acordă o protecție suplimentară CNP-ului, stabilind că prelucrarea acestuia trebuie realizată în condiții mai stricte decât pentru alte date personale.

Susține argumentul:

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDC) a solicitat Guvernului României (MIPE) eliminarea CNP-ului de pe tichetele sociale pentru respectarea principiului proporționalității prelucrării datelor personale.

3, Comparația cu alte state europene

Codul de identificare digitală care se vrea introdus de ANAF are un model asemănător în Portugalia.

Numărul de contribuabil (Números de Identificação Fiscal sau NIF) a fost introdus din vara lui 2019 tocmai pentru a rezolva probleme cu GDPR.

Numărul NIF portughez este un număr de identificare fiscală care este alocat de către autorități tuturor persoanelor fizice, atât cetățeni portughezi, cât și cetățeni străini. Cunoscut și sub numele de Número de Contribuinte (Număr de Contribuabil), este necesar pentru efectuarea oricărui tip de operațiuni legale sau oficiale în Portugalia.

În Franța, comercianții online pot solicita dovezi de identitate, iar consumatorii sunt încurajați să acopere datele sensibile din documente – link .

În Polonia, sistemul de supraveghere a facturilor implementat de autorități funcționează momentan doar B2B, consumatorii persoane fizice fiind excluși. Ministerul de Finanțe explorează posibilitatea utilizării codurilor QR pentru facturarea B2C – link.

În Ungaria, este interzisă folosirea datelor personale ale consumatorilor în facturile încărcate în sistemul de supraveghere al autorității competente – link.

4, Concluzie

Se poate face digitalizare fără date personale pe facturile B2C?

Expertul fiscal Dan Schwartz crede că se poate face digitalizarea ANAF-ului și fără a se exagera, în opinia sa.

„Este nevoie să digitalizăm absolut orice doar de dragul digitalizării? Deci, din punctul meu de vedere, E-factura, E-transport și toate celelalte încercări de digitalizare este foarte puțin probabil ca să aducă avantaje în sensul limitării evaziunii fiscale”, ne spune acesta.

„Ele vor crea noi probleme atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori. Unele dintre ele nici nu pot fi identificate acum. Se vor identifica pe măsură ce sistemul se dezvoltă”, mai adaugă Schwartz.

Întrebat dacă OUG 69/2024 ar trebui abrogată sau poată amânată, Dan Schwartz este sigur de soluție

„După părerea mea, trebuie abrogat totul sau cel puțin trebuie amânate termenele cu 2-3 ani, timp în care să se regândească întregul sistem, să se încerce să se identifice multe dintre cât mai multe dintre problemele pe care sistemul în forma actuală le poate genera și să se introducă modificări de legislație care să nu mai creeze blocajele pe care este foarte probabil să le creeze în actuala formă în care actele normative au fost emise”, ne-a declarat Dan Schwarz.

(Citiți și: ”Gabriel Biriș / „Numărul de identificare digitală” al persoanei fizice – noua frecție la piciorul de lemn al luptei cu evaziunea”)

***