O mare parte din mandatul președintelui francez Emmanuel Macron a fost dedicată efortului de a-i convinge pe bancherii și administratorii de fonduri de investiții să se mute la Paris după Brexit. Însă decizia de a convoca alegeri anticipate i-ar putea determina pe mulți să se mai gândească înainte de a lua o decizie, scrie Bloomberg.
Firme multinaționale precum JPMorgan Chase & Co. și Bank of America Corp. au mutat în ultimii ani active de miliarde de euro și sute de angajați în capitala Franței, mizând pe faptul că Parisul va rivaliza într-o zi cu Londra ca centru financiar european.
Pe termen scurt nu este probabil ca această tendință să se inverseze. Dar, în privat, unii bancheri recunosc că sunt îngrijorați de apariția unor probleme precum eliberarea de permise de muncă și impunerea unor taxe suplimentare. Factorii de decizie se gândesc că tranzacțiile s-ar putea să se blocheze, în timp ce fondurile de investiții avertizează asupra consecințelor economice potențial catastrofale în cazul în care ar fi adoptate măsuri extreme. După anunțul privind organizarea de alegeri anticipate, acțiunile cotate la bursa pariziană și în special băncile au scăzut odată cu obligațiunile emise de stat.
„Dacă una dintre extreme câștigă alegerile, atunci va avea un impact”, a declarat Stephane Rambosson, șeful companiei de recrutare Vici Advisory.
Președintele Macron a creat facilități multinaționalelor
Parisul a fost un beneficiar major al Brexit-ului, deoarece Macron și-a câștigat reputația pro-business prin reducerea impozitelor pentru corporații și reformarea codului muncii. Chiar luna trecută, el a atras unele dintre cele mai mari nume de pe Wall Street la o reuniune la Versailles, în timp ce guvernul său a introdus mai multe măsuri pentru a spori atractivitatea Franței, inclusiv o lege care va face concedierea angajaților mai uloară.
Alegerile anticipate cu primul tur pe 30 iunie riscă să devină o confruntare cu politicile economice marca Macron. În timp ce rezultatele finale ale alegerilor legislative în două tururi din Franța sunt greu de anticipat, cel mai probabil rezultat, conform sondajelor de până acum, ar fi o cameră inferioară a parlamentului în care niciunul dintre cele trei blocuri principale – Adunarea Națională de dreapta, Noul Front Popular de stânga sau partidul lui Macron și aliații săi – să dețină o majoritate absolută. Cât de aproape se apropie oricare dintre aceste trei grupuri de majoritte ar determina cât de instabilă devine politica franceză.
Acțiunile băncilor s-au prăbușit pe fondul temerilor că Franța ar putea intra în instabilitate și că finanțele publice se vor deteriora. Acțiunile credit Agricole SA și BNP Paribas SA, cele mai mari bănci din țară, au pierdut mai mult de 9% de la anunțul lui Macron din 9 iunie. Societe Generale SA a scăzut la rândul ei cu 14%.
„Incertitudinea legată de alegeri a pus comunitatea financiară într-un mod de așteptare”, a declarat Francesco Galietti, cofondatorul companiei de consultanță pentru risc politic Policy Sonar, cu sediul la Roma. Cu toate acestea, chiar dacă „partidul de dreapta al lui Marine Le Pen ar câștiga, ar fi dificil să se găsească un refugiu în altă parte, având în vedere că și în alte țări europene dezvoltate crește popularitatea partidelor de dreapta”, a spus el.
Investitorii se tem de măsuri populiste ale viitorului guvern
Până acum, niciuna dintre firmele care s-au adunat la Paris după Brexit nu a indicat că plănuiește schimbări, iar persoanele apropiate unora dintre aceste firme spun că investițiile lor au fost făcute cu o viziune pe termen lung, care nu este afectată de instabilitatea actuală.
În privat, directorii financiari spun că decizia lui Macron, anunțată după o înfrângere zdrobitoare la alegerile europene, i-a șocat, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Unii dintre ei s-au angajat deja în negocieri cu parlamentarii și guvernul cu privire la introducerea unei potențiale taxe pe răscumpărări în următorul buget, a spus persoana.
Acum, ei își fac griji cu privire la impactul pe care o victorie a partidelor de dreapta ar avea asupra capacității lor de a aduce personal din străinătate, a spus persoana, cerând să nu fie nominalizată în aceste discuții private. Fiscalitatea rămâne un alt domeniu de îngrijorare, în cazul în care susținătorii unor politici mai extreme câștigă suficiente locuri pentru a forma un guvern.
Renegocierea acordului Schengen și acordarea de prioritate cetățenilor francezi pe piața muncii este parte a promisiunilor electorale anterioare ale lui Le Pen. Atât partidele de extremă stângă, cât și cele de extremă dreapta vor căuta probabil să impună un impozit pe avere, potrivit unei note recente a Goldman Sachs Group Inc. Pe lângă revizuirea reducerilor fiscale pentru corporații, coaliția de stânga este de așteptat să impună o taxă mai mare pe tranzacțiile financiare, a atenționat banca de investiții.
Incertitudinea, principalul obstacol în calea investițiilor
Bancherii de investiții se așteaptă ca activitatea de creditare să se blocheze, deoarece incertitudinea politică face dificilă încheierii de tranzacții într-o țară în care preluările tind să fie atent monitorizate de guvern. Instabilitatea politică prelungită ar putea afecta, de asemenea, căutarea de personal cu înaltă calificare și ar putea împiedica eforturile de recrutare ale unor bănci internaționale care doresc să-și consolideze operațiunile la Paris.
Printre cele mai mari instituții financiare care și-au deschis filiale în Paris se numără JPMorgan, care are acum aproximativ 900 de angajați. Bank of America a fost printre primele bănci din SUA care au anunțat planuri de a crea o bază de vânzări și tranzacționare pentru Europa la biroul său din Paris. De atunci, numărul local de angajați a crescut de la aproximativ 100 la 600 începând cu anul trecut. Citigroup Inc. și-a dublat numărul de angajați la aproximativ 400.
Frankfurt, următoare destinație a bancherilor
„Furnizorii de servicii financiare care s-au mutat în Franța în ultimii ani nu se vor duce la Frankfurt doar din cauza rezultatelor alegerilor de la începutul lunii iulie”, a declarat Carsten Brzeski, șeful de cercetare macro la ING Diba AG din Frankfurt. „Dar îmi pot imagina că Frankfurt va deveni pur și simplu mai atractiv pentru companiile care vor să-și mute sediile departe de Londra.”
Aceasta este și opinia lui Hubertus Vaeth, director general al Frankfurt Main Finance, un grup de lobby care promovează Frankfurt ca centru financiar. Rambosson spune că Londra este probabil să beneficieze, deoarece firmele au început deja să reconsidere capitala Marii Britanii. Guvernul de acolo a decis anul trecut să elimine restricțiile locale de remunerare pentru bancheri.
„Reducerile fiscale și alte avantaje pentru a determina băncile și bancherii să se mute în Paris au fost orchestrate de Macron”, a spus Vaeth. „Acest lucru nu va mai funcționa cu abordarea lui Le Pen care dorește să atragă lucrătorii cu gulere albastre. Stimulentele care au fost temporare, cum ar fi avantajele fiscale individuale, probabil nu vor mai fi prelungite.”
Pentru fondurile care doresc să investească miliarde de euro din banii clienților pentru a acționa pe un orizont mai lung, stabilitatea este cheia pentru a atrage investitori străini, a declarat Bertrand Rambaud, președintele France Invest, un grup de lobby al capitalului privat.
„Există un lucru care nu ne place ca investitori și acesta este incertitudinea”, a spus el. „Nu poți lua decizii de investiții pentru timp de cinci, șase sau șapte ani dacă te afli într-un mediu la fel de instabil precum cel despre care am citit zilele trecute.”
Deficitul Franței îi alungă pe investitori
Pe lângă perspectiva unor noi impozite pe avere și pe tranzacții, firmele financiare vor urmări cum următoarea administrație intenționează să astupe găurile bugetare. Franța și Italia au fost mustrate de Uniunea Europeană săptămâna aceasta pentru că au deficite mari, prima etapă a unei confruntări care va testa hotărârea blocului și ar putea, teoretic, să se soldeze cu amenzi de miliarde de euro.
S&P Global Ratings a retrogradat luna trecută ratingul pentru credite al Franței, spunând că deficitul va rămâne peste 3% din PIB până în 2027. Organismul de supraveghere fiscal al Franței spune că strategia de deficit a guvernului nu are coerență și credibilitate, în timp ce Fondul Monetar Internațional a cerut eforturi suplimentare „substanțiale”.
„Dacă măsurile dure pe care le anunță unii oameni ar ajunge mâine pe piața franceză”, a spus Rambaud, ar fi „un cutremur pentru economie”.
Bursa franceză a intrat pe roșu
Investitorii de pe piețele bursiere au dat deja tonul. Indicele bursier de referință CAC 40 a pierdut 6,2% săptămâna trecută, împingând Franța sub Marea Britanie ca cea mai mare piață de valori mobiliare din regiune. Acțiunile franceze sunt acum cele mai puțin populare din Europa, potrivit celui mai recent sondaj al BofA al administratorilor de fonduri din regiune, o schimbare bruscă față de luna mai, când țara reprezenta cea mai bună alegere.
Pentru Stephane Boujnah, care conduce operatorul bursier Euronext NV, astfel de temeri sunt exagerate, deoarece cadrul instituțional al țării se va asigura că orice schimbare care va urma nu va fi atât de radicală pe cât se tem unii.
„Este perfect de înțeles că oamenii sunt nedumeriți și încearcă să analizeze ce se întâmplă în Franța, pentru că Franța nu are o tradiție de alegeri anticipate”, a spus el într-un interviu. Totuși, „nu văd nicio dispariție subită a ceea ce face atractivitatea Franței sau a ceea ce a făcut ca atractivitatea Franței să fie solidă și robustă în ultimii 10 ani”.
***
