Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

de Marin Pana | 15.6.2017 .

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior (ritm în creştere faţă de finalul trimestrului I) , potrivit datelor furnizate de INS. Exporturile s-au majorat cu 9%, până la 20,23 miliarde euro, dar importurile au avansat într-un ritm şi mai susţinut, de 10,5%, la 23,60 miliarde euro.

Se poate observa că aceste rate de creştere se situează cu mult peste nivelul de creştere înregistrat de economie (altminteri cel mai ridicat la nivelul UE, cu cele 5,6% confirmate de Eurostat). De aici rezultă că integrarea în creştere cu economia europeană în baza lanţurilor de producţie ale multinaţionalelor ce au investit aici a jucat rolul hotărâtor în creştere, conjugat cu expandarea veniturilor populaţei, dar rezultatul de ansamblu este un dezechilibru tot mai mare între ce putem exporta şi ce trebuie să importăm.

Astfel, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la începutul acestui an sub pragul de avarie de 90% şi tendinţa este de reducere sub nivelul destul de slab din 2016. Deficitul lunar din comerţul exterior a urcat pentru a doua oară CONSECUTIV peste pragul de 1 miliard de euro, atins anterior doar în alte două din ultimele 16 luni.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – aprilie 2017 semnalează o reducere de turaţie destul de clară în livrările la export după patru luni consecutive de creştere ( -16,3% în aprilie 2017 faţă de martie 2017 şi doar 1,5% în plus faţă de aprilie 2016 !) şi se prezintă după cum urmează:

Schimburile cu țările din UE au fost de 15,37 miliarde de euro la export și 17,94 miliarde euro la import (cu ponderi identice de 76% atât din total exporturi cât şi la importuri).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,86 miliarde euro și importuri de 5,66 miliarde euro (24% din total pe ambele fluxuri) iar ponderea deficitului s-a aliniat cu structura acestuia ( tot 24%).

De reţinut ca evoluţie importantă în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 112% în anul 2014 , când România a înregistrat excedent pe schimburile extracomunitare, spre cele 76% din prezent, în timp ce deficitul commercial a revenit şi s-a tot majorat pe schimburile extracomunitare (vezi tabelul).

Se poate observa deteriorarea continuă a competitivităţii în raport cu partenerii comerciali din afara UE, tendinţă exact inversă faţă de cea consemnată pe ansamblul UE. Schematic, se conturează imaginea unui comerţ exterior în care exportăm în medie cam de cinci miliarde de euro lunar şi importăm cam de şase miliarde de euro.

Pe acest curs de coliziune cu asibergul realităţii reglementărilor europene, ne îndreptăm la finalul acestui an spre un minus de 12 miliarde de euro, echivalent cu circa 6,6% din PIB estimat. Deocamdată, acest masiv sold negativ este salvat pe partea de servicii, din care jumătate ţin de serviciile de transport. Se anunţă, însă vremuri grele, odată ce salariile vor trebui să fie aliniate, indiferent de naţionalitatea şoferilor şi a firmelor de transport, iar condiţiile de odihnă respectate uniform la nivelul UE.

Cum arată, în structură, soldul schimburilor externe. Și problemele lor

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,9 miliarde euro), unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturile efectuate a fost de 110%. Atenţie, însă, acest indicator este în scădere faţă de luna precedentă iar echilibrarea schimburilor de acest tip ar dubla deficitul comercial lunar.

La grupa „alte produse manufacturate”, deficitul înregistrat doar pe luna aprilie a fost aproape egal cu cel consemnat pe întreg primul trimestru din acest an iar gradul de acoperire a fost în scădere şi s-a dus sub 95%).

Situaţia este mai problematică la grupa de produse alimentare, unde exporturile mai acoperă doar ceva mai mult de două treimi din importuri, în pofida potenţialului de care dispunem şi a faptului că acum trei ani situaţia era aproape echilibrată.

Datele spun clar: NU e sustenabil

Datele oferite de INS arată că două treimi din deficitul comercial provine din schimburile total dezechilibrate de produse chimice, unde s-a adunat deja un minus de peste două miliarde de euro de la începutul acestui an (doar 29% grad de acoperire al importurilor din exporturile realizate).

Una peste alta, situaţia din comerţul exterior se deteriorează, în pofida (sau şi datorită) ritmului robust de creştere economică, necorelat cu un spor pe măsură de competitivitate externă.

Practic, indicatorii arată un avans economic ce nu este sustenabil din perspectiva schimburilor externe, unde deficitele continua să se acumuleze, situaţie ce nu poate dura pe termen lung.

Publicat la data de 15.6.2017 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    15.6.2017, 11:53 pm

    Deci deficit la :
    1- produse alimentare . Exportam rosii si importam suc de rosii. E subdezvoltare .
    2- produse chimice . Industria de resort romaneasca a decazut catastrofal .(si aveam academician de renume mondial , savant expert in polimeri 🙂 )
    3- combustibili si lubrificanti . Evident extragem mai putin decit consumam si aici nu avem ce face . Cel mult de incurajat industria prelucratoare in productia “de virf” dar cum industria chimica a ajuns in halul in care a ajuns , tot polistiren si polistirol din vest vom importa .
    4-materii prime si materiale . Vindem lemn si importam panouri tip PFL , aglomerate , furnir . Tot subdezvoltare.

    In afara de lupta cotidiana pentru fotolii , functii si putere , se mai gandeste cineva la tara asta , viitorul ei si a celor care azi sint la gradinita ?

    • Ghita Bizonu'
      18.6.2017, 8:21 am

      Pai tocmai ca se “gandesc” vinderm materii prime si impotam fabricate.
      Vindem porumb si importam porci (de vazut daca nu sunt ingrasati cu porumbul de la noi!)
      Condem lmen si importam PFL. Iniante il producema noi dar eram “comunisti”

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română