La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

de Marin Pana 15.6.2017

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior (ritm în creştere faţă de finalul trimestrului I) , potrivit datelor furnizate de INS. Exporturile s-au majorat cu 9%, până la 20,23 miliarde euro, dar importurile au avansat într-un ritm şi mai susţinut, de 10,5%, la 23,60 miliarde euro.

Se poate observa că aceste rate de creştere se situează cu mult peste nivelul de creştere înregistrat de economie (altminteri cel mai ridicat la nivelul UE, cu cele 5,6% confirmate de Eurostat). De aici rezultă că integrarea în creştere cu economia europeană în baza lanţurilor de producţie ale multinaţionalelor ce au investit aici a jucat rolul hotărâtor în creştere, conjugat cu expandarea veniturilor populaţei, dar rezultatul de ansamblu este un dezechilibru tot mai mare între ce putem exporta şi ce trebuie să importăm.

Astfel, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la începutul acestui an sub pragul de avarie de 90% şi tendinţa este de reducere sub nivelul destul de slab din 2016. Deficitul lunar din comerţul exterior a urcat pentru a doua oară CONSECUTIV peste pragul de 1 miliard de euro, atins anterior doar în alte două din ultimele 16 luni.

Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – aprilie 2017 semnalează o reducere de turaţie destul de clară în livrările la export după patru luni consecutive de creştere ( -16,3% în aprilie 2017 faţă de martie 2017 şi doar 1,5% în plus faţă de aprilie 2016 !) şi se prezintă după cum urmează:

Schimburile cu țările din UE au fost de 15,37 miliarde de euro la export și 17,94 miliarde euro la import (cu ponderi identice de 76% atât din total exporturi cât şi la importuri).

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,86 miliarde euro și importuri de 5,66 miliarde euro (24% din total pe ambele fluxuri) iar ponderea deficitului s-a aliniat cu structura acestuia ( tot 24%).

De reţinut ca evoluţie importantă în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 112% în anul 2014 , când România a înregistrat excedent pe schimburile extracomunitare, spre cele 76% din prezent, în timp ce deficitul commercial a revenit şi s-a tot majorat pe schimburile extracomunitare (vezi tabelul).

Se poate observa deteriorarea continuă a competitivităţii în raport cu partenerii comerciali din afara UE, tendinţă exact inversă faţă de cea consemnată pe ansamblul UE. Schematic, se conturează imaginea unui comerţ exterior în care exportăm în medie cam de cinci miliarde de euro lunar şi importăm cam de şase miliarde de euro.

Pe acest curs de coliziune cu asibergul realităţii reglementărilor europene, ne îndreptăm la finalul acestui an spre un minus de 12 miliarde de euro, echivalent cu circa 6,6% din PIB estimat. Deocamdată, acest masiv sold negativ este salvat pe partea de servicii, din care jumătate ţin de serviciile de transport. Se anunţă, însă vremuri grele, odată ce salariile vor trebui să fie aliniate, indiferent de naţionalitatea şoferilor şi a firmelor de transport, iar condiţiile de odihnă respectate uniform la nivelul UE.

Cum arată, în structură, soldul schimburilor externe. Și problemele lor

În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,9 miliarde euro), unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturile efectuate a fost de 110%. Atenţie, însă, acest indicator este în scădere faţă de luna precedentă iar echilibrarea schimburilor de acest tip ar dubla deficitul comercial lunar.

La grupa „alte produse manufacturate”, deficitul înregistrat doar pe luna aprilie a fost aproape egal cu cel consemnat pe întreg primul trimestru din acest an iar gradul de acoperire a fost în scădere şi s-a dus sub 95%).

Situaţia este mai problematică la grupa de produse alimentare, unde exporturile mai acoperă doar ceva mai mult de două treimi din importuri, în pofida potenţialului de care dispunem şi a faptului că acum trei ani situaţia era aproape echilibrată.

Datele spun clar: NU e sustenabil

Datele oferite de INS arată că două treimi din deficitul comercial provine din schimburile total dezechilibrate de produse chimice, unde s-a adunat deja un minus de peste două miliarde de euro de la începutul acestui an (doar 29% grad de acoperire al importurilor din exporturile realizate).

Una peste alta, situaţia din comerţul exterior se deteriorează, în pofida (sau şi datorită) ritmului robust de creştere economică, necorelat cu un spor pe măsură de competitivitate externă.

Practic, indicatorii arată un avans economic ce nu este sustenabil din perspectiva schimburilor externe, unde deficitele continua să se acumuleze, situaţie ce nu poate dura pe termen lung.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2017

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    15.6.2017, 11:53 pm

    Deci deficit la :
    1- produse alimentare . Exportam rosii si importam suc de rosii. E subdezvoltare .
    2- produse chimice . Industria de resort romaneasca a decazut catastrofal .(si aveam academician de renume mondial , savant expert in polimeri 🙂 )
    3- combustibili si lubrificanti . Evident extragem mai putin decit consumam si aici nu avem ce face . Cel mult de incurajat industria prelucratoare in productia “de virf” dar cum industria chimica a ajuns in halul in care a ajuns , tot polistiren si polistirol din vest vom importa .
    4-materii prime si materiale . Vindem lemn si importam panouri tip PFL , aglomerate , furnir . Tot subdezvoltare.

    In afara de lupta cotidiana pentru fotolii , functii si putere , se mai gandeste cineva la tara asta , viitorul ei si a celor care azi sint la gradinita ?

    • Ghita Bizonu'
      18.6.2017, 8:21 am

      Pai tocmai ca se “gandesc” vinderm materii prime si impotam fabricate.
      Vindem porumb si importam porci (de vazut daca nu sunt ingrasati cu porumbul de la noi!)
      Condem lmen si importam PFL. Iniante il producema noi dar eram “comunisti”

Lăsați un comentariu


Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult

Europa

Camerele de luat vederi cu recunoaștere facială din orașe îi scandalizează pe britanici: o fac până și companiile private

Vladimir Ionescu

O investigație a organizației neguvernamentale Big Brother Watch a dezvăluit amploarea „epidemică” a practicării recunoașterii faciale cu ajutorul camerelor de luat vederi din locutrile publice… Mai mult