Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior (ritm în creştere faţă de finalul trimestrului I) , potrivit datelor furnizate de INS. Exporturile s-au majorat cu 9%, până la 20,23 miliarde euro, dar importurile au avansat într-un ritm şi mai susţinut, de 10,5%, la 23,60 miliarde euro.
Se poate observa că aceste rate de creştere se situează cu mult peste nivelul de creştere înregistrat de economie (altminteri cel mai ridicat la nivelul UE, cu cele 5,6% confirmate de Eurostat). De aici rezultă că integrarea în creştere cu economia europeană în baza lanţurilor de producţie ale multinaţionalelor ce au investit aici a jucat rolul hotărâtor în creştere, conjugat cu expandarea veniturilor populaţei, dar rezultatul de ansamblu este un dezechilibru tot mai mare între ce putem exporta şi ce trebuie să importăm.
Astfel, gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la începutul acestui an sub pragul de avarie de 90% şi tendinţa este de reducere sub nivelul destul de slab din 2016. Deficitul lunar din comerţul exterior a urcat pentru a doua oară CONSECUTIV peste pragul de 1 miliard de euro, atins anterior doar în alte două din ultimele 16 luni.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – aprilie 2017 semnalează o reducere de turaţie destul de clară în livrările la export după patru luni consecutive de creştere ( -16,3% în aprilie 2017 faţă de martie 2017 şi doar 1,5% în plus faţă de aprilie 2016 !) şi se prezintă după cum urmează:
Schimburile cu țările din UE au fost de 15,37 miliarde de euro la export și 17,94 miliarde euro la import (cu ponderi identice de 76% atât din total exporturi cât şi la importuri).
Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,86 miliarde euro și importuri de 5,66 miliarde euro (24% din total pe ambele fluxuri) iar ponderea deficitului s-a aliniat cu structura acestuia ( tot 24%).
De reţinut ca evoluţie importantă în structura deficitului înregistrat de România în schimburile externe, ponderea comerţului intracomunitar în deficitul total a coborât de la circa 112% în anul 2014 , când România a înregistrat excedent pe schimburile extracomunitare, spre cele 76% din prezent, în timp ce deficitul commercial a revenit şi s-a tot majorat pe schimburile extracomunitare (vezi tabelul).
Se poate observa deteriorarea continuă a competitivităţii în raport cu partenerii comerciali din afara UE, tendinţă exact inversă faţă de cea consemnată pe ansamblul UE. Schematic, se conturează imaginea unui comerţ exterior în care exportăm în medie cam de cinci miliarde de euro lunar şi importăm cam de şase miliarde de euro.
Pe acest curs de coliziune cu asibergul realităţii reglementărilor europene, ne îndreptăm la finalul acestui an spre un minus de 12 miliarde de euro, echivalent cu circa 6,6% din PIB estimat. Deocamdată, acest masiv sold negativ este salvat pe partea de servicii, din care jumătate ţin de serviciile de transport. Se anunţă, însă vremuri grele, odată ce salariile vor trebui să fie aliniate, indiferent de naţionalitatea şoferilor şi a firmelor de transport, iar condiţiile de odihnă respectate uniform la nivelul UE.
Cum arată, în structură, soldul schimburilor externe. Și problemele lor
În structură, România a obținut un rezultat sectorial pozitiv doar pe segmentul de mașini și echipamente de transport (+0,9 miliarde euro), unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturile efectuate a fost de 110%. Atenţie, însă, acest indicator este în scădere faţă de luna precedentă iar echilibrarea schimburilor de acest tip ar dubla deficitul comercial lunar.
La grupa „alte produse manufacturate”, deficitul înregistrat doar pe luna aprilie a fost aproape egal cu cel consemnat pe întreg primul trimestru din acest an iar gradul de acoperire a fost în scădere şi s-a dus sub 95%).
Situaţia este mai problematică la grupa de produse alimentare, unde exporturile mai acoperă doar ceva mai mult de două treimi din importuri, în pofida potenţialului de care dispunem şi a faptului că acum trei ani situaţia era aproape echilibrată.
Datele spun clar: NU e sustenabil
Datele oferite de INS arată că două treimi din deficitul comercial provine din schimburile total dezechilibrate de produse chimice, unde s-a adunat deja un minus de peste două miliarde de euro de la începutul acestui an (doar 29% grad de acoperire al importurilor din exporturile realizate).
Una peste alta, situaţia din comerţul exterior se deteriorează, în pofida (sau şi datorită) ritmului robust de creştere economică, necorelat cu un spor pe măsură de competitivitate externă.
Practic, indicatorii arată un avans economic ce nu este sustenabil din perspectiva schimburilor externe, unde deficitele continua să se acumuleze, situaţie ce nu poate dura pe termen lung.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Deci deficit la :
1- produse alimentare . Exportam rosii si importam suc de rosii. E subdezvoltare .
2- produse chimice . Industria de resort romaneasca a decazut catastrofal .(si aveam academician de renume mondial , savant expert in polimeri 🙂 )
3- combustibili si lubrificanti . Evident extragem mai putin decit consumam si aici nu avem ce face . Cel mult de incurajat industria prelucratoare in productia „de virf” dar cum industria chimica a ajuns in halul in care a ajuns , tot polistiren si polistirol din vest vom importa .
4-materii prime si materiale . Vindem lemn si importam panouri tip PFL , aglomerate , furnir . Tot subdezvoltare.
In afara de lupta cotidiana pentru fotolii , functii si putere , se mai gandeste cineva la tara asta , viitorul ei si a celor care azi sint la gradinita ?
Pai tocmai ca se „gandesc” vinderm materii prime si impotam fabricate.
Vindem porumb si importam porci (de vazut daca nu sunt ingrasati cu porumbul de la noi!)
Condem lmen si importam PFL. Iniante il producema noi dar eram „comunisti”