La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

BNR: Argumentele unei concesii de politică monetară la erorile de politică guvernamentală

de Razvan Diaconu 3.10.2017

BNR a decis, marți, îngustarea „coridorului simetric” dintre ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară (1,75%, nemodificată), prin creșterea celei la depozite și scăderea celei de creditare Lombard.

Totodată BNR a efectuat şi o injecție de lichidități pe piața monetară de peste 9 miliarde de lei, prin operațiuni de tip repo, prin care a cumpărat titluri de stat de la bănci, urmând ca acestea să le răscumpere peste 7 zile, potrivit unor surse din piață.

Decizia a fost fundamentată pe argumentul creșterii de până acum a ratei anuale a inflației și a perspectivei continuării acestei tendințe, „într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017”, potrivit unui comunicat emis marți.

De asemenea, evoluția inflației a avut loc pe fondul creșterii economice peste așteptări, datorate cererii interne (…), „sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă”.

Prezentăm mai jos, argumentele pentru care CA al BNR a luat aceste decizii: ele configurează o serie de măsuri (între care unele strict conjuncturale), care să atenueze efectele destabilizantelor politici guvernamentale :

1- Evoluția infației

Creșterea ratei inflației a fost „semnificativă în luna iulie (la 1,42 %, de la 0,85% în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15% în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat”.

„Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază”, spune BNR.

Efectele menţionate au fost doar „parțial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare”.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat „a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60%, de la 1,42% în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate”.

În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflației IPC intrase în teritoriul pozitiv (de la -0,1 % în luna iunie) continuând să crească până la 0,2 % în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 % în luna august (de la 0,2 % în luna iunie).

3- Structura îngrijorătoare a spectaculoasei creșteri economice

Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2017 „indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real – 5,9 %, comparativ cu 5,7 % în trimestrul anterior”, spune comunicatul BNR.

Evoluţia s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,4 % (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 %, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale)”.

Pe de altă parte, „în condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale)”.

Astfel că, „deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar”.

Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 %, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008.

Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale).

Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 %, de la 9,2 % în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerț și cel al serviciilor prestate populaţiei și-au intensificat dinamica anuală.

Efecte pe piața monetară

Din perspectiva BNR, „condițiile monetare reale au fost accentuat acomodative și în trimestrul III”.

„Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul:

  • revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste,
  • al consolidarii așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi
  • al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității”, spune comunicatul citat.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat „și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 %, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 %, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare.

Riscurile și incertitudinile

Cele mai recente evaluări ale BNR „reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluției unor componente exogene ale IPC”.

„Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern”, astfel:

  • Pe plan intern, riscurile „sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.
  • Pe plan extern, „relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de:
    • creșterea economică în zona euro și pe plan global,
    • escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de
    • deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).

Totodată, „are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”.

Astfel, „pe baza datelor disponibile în prezent”, Consiliul de administrație al BNR, a hotărât:

  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 % pe an,
  • menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente și continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar,
  • îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50.

Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 %, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 %.

BNR spune că deciziile consiliului său de administraţie „au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

BNR „monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 noiembrie 2017, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR recunoaște dreptul de ședere al unui soț care nu are cetățenia română și este căsătorit cu un român de același gen

Vladimir Ionescu

Statul trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre soți/soațe este cetățean UE. Este decizia pronunțată… Mai mult

Stiri

Legea manualului școlar este neconstituțională

Vladimir Ionescu

Legea manualului școlar, care instituia practic un monopol pe piața de profil, este neconstituțională, a decis miercuri CCR, cu unanimitate de voturi. Printre altele, Curtea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Google cu 4,34 miliarde euro pentru practici ilegale legate de dispozitivele Android

Iulian Soare

Comisia Europeană a amendat Google cu 4.34 miliarde euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE – din 2011, compania a impus restricții ilegale producătorilor de… Mai mult

Stiri

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran e neconstituţională – decizie CCR

Adrian N Ionescu

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională. Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă şi preşedintele Iohannis au discutat, anunță Guvernul, pe tema preşedinţiei române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis au discutat miercuri pe tema Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte stadiul pregătirii… Mai mult

Europa

BCE: Un eșec al reformării EURIBOR poate crea probleme sistemice. Termenul 1 ianuarie 2020 este prea aproape

Iulian Soare

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că lipsa de implicare a băncilor în eforturile de reformare a sistemului indicilor dobânzilor interbancare EURIBOR, ar putea duce la… Mai mult

Europa

CEDO condamnă Rusia pentru că nu a făcut niciun efort pentru identificarea celor care au ordonat asasinarea Annei Politkovskaia

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor OMului (CEDO) a condamnat marți Rusia, pentru că nu a făcut niciun efort pentru a-i identifica pe cei care au comandat… Mai mult