Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

BNR: Argumentele unei concesii de politică monetară la erorile de politică guvernamentală

de Razvan Diaconu 3.10.2017

BNR a decis, marți, îngustarea „coridorului simetric” dintre ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară (1,75%, nemodificată), prin creșterea celei la depozite și scăderea celei de creditare Lombard.

Totodată BNR a efectuat şi o injecție de lichidități pe piața monetară de peste 9 miliarde de lei, prin operațiuni de tip repo, prin care a cumpărat titluri de stat de la bănci, urmând ca acestea să le răscumpere peste 7 zile, potrivit unor surse din piață.

Decizia a fost fundamentată pe argumentul creșterii de până acum a ratei anuale a inflației și a perspectivei continuării acestei tendințe, „într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017”, potrivit unui comunicat emis marți.

De asemenea, evoluția inflației a avut loc pe fondul creșterii economice peste așteptări, datorate cererii interne (…), „sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă”.

Prezentăm mai jos, argumentele pentru care CA al BNR a luat aceste decizii: ele configurează o serie de măsuri (între care unele strict conjuncturale), care să atenueze efectele destabilizantelor politici guvernamentale :

1- Evoluția infației

Creșterea ratei inflației a fost „semnificativă în luna iulie (la 1,42 %, de la 0,85% în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15% în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat”.

„Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază”, spune BNR.

Efectele menţionate au fost doar „parțial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare”.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat „a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60%, de la 1,42% în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate”.

În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflației IPC intrase în teritoriul pozitiv (de la -0,1 % în luna iunie) continuând să crească până la 0,2 % în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 % în luna august (de la 0,2 % în luna iunie).

3- Structura îngrijorătoare a spectaculoasei creșteri economice

Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2017 „indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real – 5,9 %, comparativ cu 5,7 % în trimestrul anterior”, spune comunicatul BNR.

Evoluţia s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,4 % (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 %, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale)”.

Pe de altă parte, „în condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale)”.

Astfel că, „deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar”.

Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 %, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008.

Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale).

Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 %, de la 9,2 % în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerț și cel al serviciilor prestate populaţiei și-au intensificat dinamica anuală.

Efecte pe piața monetară

Din perspectiva BNR, „condițiile monetare reale au fost accentuat acomodative și în trimestrul III”.

„Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul:

  • revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste,
  • al consolidarii așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi
  • al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității”, spune comunicatul citat.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat „și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 %, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 %, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare.

Riscurile și incertitudinile

Cele mai recente evaluări ale BNR „reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluției unor componente exogene ale IPC”.

„Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern”, astfel:

  • Pe plan intern, riscurile „sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.
  • Pe plan extern, „relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de:
    • creșterea economică în zona euro și pe plan global,
    • escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de
    • deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).

Totodată, „are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale”.

Astfel, „pe baza datelor disponibile în prezent”, Consiliul de administrație al BNR, a hotărât:

  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 % pe an,
  • menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente și continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar,
  • îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50.

Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 %, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 %.

BNR spune că deciziile consiliului său de administraţie „au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

BNR „monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 noiembrie 2017, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM, despre modificarea codurilor penale: Ministerul Public nu va mai putea apăra ordinea de drept sau drepturile şi libertăţile cetăţenilor

Vladimir Ionescu

Amendamentele propuse în proiectele de modificare a codurilor penale vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-și îndeplini misiunea constituțională de a apără ordinea de drept, precum şi… Mai mult

Stiri

Directorul general al Romgaz a fost demis. Înlocuitorul, numit pe patru luni

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Romgaz (SNG) a revocat mandatul de director general al luiVirgil Metea a fost revocat, potrivit unuir raport al companiei trimis la… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat investiția în Complexul Sportiv din capitala Teleormanului: aproape 56 mil. lei. De ce va costa mai mult

Adrian N Ionescu

Valoarea totală a investiției în „Complexul Sportiv Stadion Municipal” din Alexandria este de peste 55,7 milioane de lei și va fi realizată de Compania Națională… Mai mult

Stiri

Studiu: Corupția și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională determină exodul medicilor și cercetătorilor

Vladimir Ionescu

Aproximativ 15.700 de medici și peste 15.000 de cercetători români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Studiul “Emigraţia… Mai mult

Stiri

Parteneriatul Public Privat: Guvernul a reglementat prin OUG reducerea costurilor prin analiza „Value for Money”

Adrian N Ionescu

Guvernul a stabilit noile reglementări privind parteneriatul public-privat (PPP) printr-o ordonanță de urgență emisă joi, prin care se introduce conceptul Value for Money, a cărui… Mai mult

Stiri

Avocat: Din câte știu, Traian Băsescu vrea să candideze la alegerile parlamentare din Republica Moldova

Iulian Soare

Fostul lider al României şi președintele de onoare al Partidului Unității Naționale (PUN), Traian Băsescu, ar putea candida în cadrul alegerilor parlamentare de anul viitor… Mai mult

Stiri

UE inițiază miercuri procedura de suspendare a votului Poloniei în Consiliul European

Iulian Soare

Comisia Europeană este pregătită să lanseze miercuri procedura de suspendare a votului Poloniei în Consiliul European, din cauza așa-numitei reforme a Justiției, care pune sub… Mai mult