Agenda 2020: avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media europeană

De Marin Pana | 25.3.2011 .

Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul UE, cu accent pe zonele în care atât nivelul mediu de dezvoltare este mai scăzut, cât şi inegalitatea mai pronunţată. Faptul că România se află pe penultimul loc în UE ca nivel de dezvoltare în PIB este binecunoscut. Mai puţin cunoscută este ocuparea aceleiaşi poziţii în materie de inegalitate socială. Asta după ce în 2007 am figurat pe primul loc, foarte posibil recuperat după manifestarea efectelor crizei (datele prezentate au fost colectate în 2008, prelucrate şi date publicităţii la finele lui 2010).

Raportul S80/S20 reprezintă ecartul dintre cincimea cea mai bogată a populaţiei şi cincimea cea mai săracă, împărţirea în cinci părţi egale ca număr a totalului gospodăriilor fiind făcută după venitul echivalent al fiecăreia (ţinând cont de numărul de membri, după un set de reguli OCDE).

Iată, într-o listă a ţărilor UE, cât este raportul inegalităţii veniturilor (S80/S20)

EU27 – 4,95

EU15 – 4,88

NMS12 – 5,24

NMS10 – 4,59

Belgia – 4,07

Bulgaria – 6,48

Cehia – 3,42

Danemarca –  3,63

Germania – 4,78

Estonia – 4,99

Irlanda – 4,47

Grecia – 5,89

Spania – 5,43

Franţa – 4,17

Italia – 5,13

Cipru – 4,14

Letonia – 7,34

Lituania – 5,90

Luxemburg – 4,07

Ungaria – 3,61

Malta – 4,00

Olanda – 4,02

Austria – 3,72

Polonia – 5,12

Portugalia – 6,09

România – 7,04

Slovenia – 3,36

Slovacia – 3,36

Finlanda – 3,75

Suedia – 3,52

M. Britanie – 5,6

Sursa: „Condiţiile de trai în Europa şi agenda 2020” de Anthony B. Atkinson şi Eric Marlier

Aderarea celor 12 state de după 2004 nu a schimbat prea mult starea de inegalitate socială la nivelul de ansamblu a UE (4,95 şi 4,88 fiind valori extrem de apropiate). Diferenţa majoră a fost introdusă în interiorul noilor state membre de aderarea României şi Bulgariei, unde, dincolo de înapoierea relativă, se înregistrează şi inegalităţi foarte mari după standardele europene.

Din seria de date prezentată, se mai observă că România se află pe locul doi după Letonia, după ce noi am performat faţă de 2007 iar ei au regresat ( atunci noi aveam 7,84 şi ei 6,33). Datele pentru perioada de criză vor fi disponibile de-abia la mijlocul acestui an, când vom vedea asupra cui a căzut, în principal, povara ajustărilor economice.

Cert este că avem un coeficient de inegalitate cu peste 40 la sută mai mare faţă de media europeană şi dublu faţă de ţinta formată din statele scandinave, Slovenia şi Slovacia. Ceea ce ar impune o dezbatere naţională pentru adoptarea de măsuri care să atenueze inegalitatea, în conformitate atât cu interesul naţional de coeziune socială, cât şi cu recomandările UE.

Din păcate, acest subiect lipseşte, deocamdată, şi din dezbaterea publică şi din atenţia celor care vor participa la cursa electorală anul viitor.

Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene :

„Una din ţintele principale ale strategiei Europa 2020 pentru slujbe şi dezvoltare este promovarea incluziunii sociale…2010 a fost anul european al combaterii sărăciei şi a excluderii sociale.Trebuie să ne asigurăm că cei mai vulnerabili nu vor fi lăsaţi în urmă.”

Publicat la data de 25.3.2011 .

7 comentarii

  1. Agenda 2020: avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media europeană | Critic Atac
    25.3.2011, 8:39 am

    […] Sursa: Cursdeguvernare.ro […]

  2. Theophyle
    25.3.2011, 9:06 pm

    Bineinteles ca despre productivitate nimeni nu vorbeste, nu? Cu munca, cum stam cu munca?

  3. Cristian Grosu
    25.3.2011, 9:25 pm

    cum poti vorbi de productivitate intr-o tara în care toata lumea face comert si viseaza sa-si deschida carciuma?

    ei, dincolo de asta: luni o sa zicem ceva si de partea sustenabila a economiei. cine si de unde aduce – dar sa stii ca si aici, doar “statul” poate echilibra si incuraja stergerea unor decalaje care provin din anomalii de care nu sunt vinovati oamenii individuali nici aici si nici aiurea.
    dar cand te uti la fetze si vezi cine-i statul…; si cand te utitzi la fetze si vezi cine se bizuie pe el..

  4. Dan Ungureanu
    26.3.2011, 1:36 am

    Există o corelare clasică între gradul de autoritarism, sărăcia unei ţări, şi nivelul de inegalitate. Ţările cele mai sărace sînt şi cele mai autoritare, şi cele cu veniturile cele mai polarizate. Bogaţii se îmbogăţesc şi săracii sărăcesc într-o ţară unde veniturile se privatizează şi pierderile se naţionalizează.

  5. jos_iliescu
    8.6.2011, 7:37 pm

    Din cate stiu eu, coeficientul de egalitate/inegalitate cel mai utilizat este GINI – si aici nu stateam asa rau, aveam 31. Campioana era Suedia, cu numai 24.

  6. Europa 2020: Stadiul respectării criteriilor » CursDeGuvernare.ro
    4.10.2012, 8:52 am

    […] Citește și: Agenda 2020: Avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media e… […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea- Sunt mulți cei care, în săptămâna de după votul britanicilor în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, se grăbesc să anunțe dezmembrarea acesteia. Articolul de...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / O temă stringentă pentru guvern: cum ieșim din capcana tehnologiei medii și cum păstrăm valoarea adăugată în economie

Cristian-Grosu-11 Datele din ipoteza de lucru : 1-, anul acesta, la 31 decembrie, expiră o foarte importantă facilitate pentru cei care investesc în economia României...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Dincolo de ziua de mâine: creșterea economică pe termen mediu și lung

Aurelian-Dochia1 Romania are nevoie de crestere economica ridicata pentru a recupera decalajele care o separa de lumea dezvoltata atat in ceea ce priveste conditiile de...Citeste mai departe »

Lidia Moise

Cum și de ce își împinge China yuanul în zodia atacurilor speculative

yuan euro dollar Zilele în care China a sărbătorit intrarea în noul an, al Maimuţei, a demonstrat că pieţele financiare sunt tensionate, panicate şi iraţionale chiar dacă...Citeste mai departe »

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Reforma salarizarii şi bugetul public

Daniel-Daianu- Sunt multe hibe in functionarea sectorului public, care se vad in dimensiunea veniturilor fiscale (intre cele mai scazute din UE ca procent din PIB)...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română