Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Agenda 2020: avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media europeană

de Marin Pana 25.3.2011

Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul UE, cu accent pe zonele în care atât nivelul mediu de dezvoltare este mai scăzut, cât şi inegalitatea mai pronunţată. Faptul că România se află pe penultimul loc în UE ca nivel de dezvoltare în PIB este binecunoscut. Mai puţin cunoscută este ocuparea aceleiaşi poziţii în materie de inegalitate socială. Asta după ce în 2007 am figurat pe primul loc, foarte posibil recuperat după manifestarea efectelor crizei (datele prezentate au fost colectate în 2008, prelucrate şi date publicităţii la finele lui 2010).

Raportul S80/S20 reprezintă ecartul dintre cincimea cea mai bogată a populaţiei şi cincimea cea mai săracă, împărţirea în cinci părţi egale ca număr a totalului gospodăriilor fiind făcută după venitul echivalent al fiecăreia (ţinând cont de numărul de membri, după un set de reguli OCDE).

Iată, într-o listă a ţărilor UE, cât este raportul inegalităţii veniturilor (S80/S20)

EU27 – 4,95

EU15 – 4,88

NMS12 – 5,24

NMS10 – 4,59

Belgia – 4,07

Bulgaria – 6,48

Cehia – 3,42

Danemarca –  3,63

Germania – 4,78

Estonia – 4,99

Irlanda – 4,47

Grecia – 5,89

Spania – 5,43

Franţa – 4,17

Italia – 5,13

Cipru – 4,14

Letonia – 7,34

Lituania – 5,90

Luxemburg – 4,07

Ungaria – 3,61

Malta – 4,00

Olanda – 4,02

Austria – 3,72

Polonia – 5,12

Portugalia – 6,09

România – 7,04

Slovenia – 3,36

Slovacia – 3,36

Finlanda – 3,75

Suedia – 3,52

M. Britanie – 5,6

Sursa: „Condiţiile de trai în Europa şi agenda 2020” de Anthony B. Atkinson şi Eric Marlier

Aderarea celor 12 state de după 2004 nu a schimbat prea mult starea de inegalitate socială la nivelul de ansamblu a UE (4,95 şi 4,88 fiind valori extrem de apropiate). Diferenţa majoră a fost introdusă în interiorul noilor state membre de aderarea României şi Bulgariei, unde, dincolo de înapoierea relativă, se înregistrează şi inegalităţi foarte mari după standardele europene.

Din seria de date prezentată, se mai observă că România se află pe locul doi după Letonia, după ce noi am performat faţă de 2007 iar ei au regresat ( atunci noi aveam 7,84 şi ei 6,33). Datele pentru perioada de criză vor fi disponibile de-abia la mijlocul acestui an, când vom vedea asupra cui a căzut, în principal, povara ajustărilor economice.

Cert este că avem un coeficient de inegalitate cu peste 40 la sută mai mare faţă de media europeană şi dublu faţă de ţinta formată din statele scandinave, Slovenia şi Slovacia. Ceea ce ar impune o dezbatere naţională pentru adoptarea de măsuri care să atenueze inegalitatea, în conformitate atât cu interesul naţional de coeziune socială, cât şi cu recomandările UE.

Din păcate, acest subiect lipseşte, deocamdată, şi din dezbaterea publică şi din atenţia celor care vor participa la cursa electorală anul viitor.

Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene :

„Una din ţintele principale ale strategiei Europa 2020 pentru slujbe şi dezvoltare este promovarea incluziunii sociale…2010 a fost anul european al combaterii sărăciei şi a excluderii sociale.Trebuie să ne asigurăm că cei mai vulnerabili nu vor fi lăsaţi în urmă.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2011

7 comentarii

  1. Agenda 2020: avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media europeană | Critic Atac
    25.3.2011, 8:39 am

    […] Sursa: Cursdeguvernare.ro […]

  2. Theophyle
    25.3.2011, 9:06 pm

    Bineinteles ca despre productivitate nimeni nu vorbeste, nu? Cu munca, cum stam cu munca?

  3. Cristian Grosu
    25.3.2011, 9:25 pm

    cum poti vorbi de productivitate intr-o tara în care toata lumea face comert si viseaza sa-si deschida carciuma?

    ei, dincolo de asta: luni o sa zicem ceva si de partea sustenabila a economiei. cine si de unde aduce – dar sa stii ca si aici, doar “statul” poate echilibra si incuraja stergerea unor decalaje care provin din anomalii de care nu sunt vinovati oamenii individuali nici aici si nici aiurea.
    dar cand te uti la fetze si vezi cine-i statul…; si cand te utitzi la fetze si vezi cine se bizuie pe el..

  4. Dan Ungureanu
    26.3.2011, 1:36 am

    Există o corelare clasică între gradul de autoritarism, sărăcia unei ţări, şi nivelul de inegalitate. Ţările cele mai sărace sînt şi cele mai autoritare, şi cele cu veniturile cele mai polarizate. Bogaţii se îmbogăţesc şi săracii sărăcesc într-o ţară unde veniturile se privatizează şi pierderile se naţionalizează.

  5. jos_iliescu
    8.6.2011, 7:37 pm

    Din cate stiu eu, coeficientul de egalitate/inegalitate cel mai utilizat este GINI – si aici nu stateam asa rau, aveam 31. Campioana era Suedia, cu numai 24.

  6. Europa 2020: Stadiul respectării criteriilor » CursDeGuvernare.ro
    4.10.2012, 8:52 am

    […] Citește și: Agenda 2020: Avem un coeficient de inegalitate socială cu 40% mai mare decât media e… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult