La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

de Marin Pana 14.3.2017

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri modice în produse de calitate, comercializate ca fiind produse în alte țări. Împreună cu produse fără mari pretenții de calitate și cu preț modic, destinate pieței interne solvabile.

Cu alte cuvinte, exploatăm mici breșe identificate între ofertele deja consolidate și exportăm diferențialul de salarii dintre Occident și piața autohtonă.

Din păcate, nu putem face față decât acolo unde ne ajută tehnologia să exploatăm cu costuri încă relativ mici priceperea forței de muncă sau unde realizăm produse cu valoare adăugată mică și/sau cheltuieli de realizare reduse.

Una peste alta, producția din România nu este orientată spre dezvoltarea clasei mijlocii la nivel intern. Aici, produsele autohtone sunt, îndeobște, surclasate de cele realizate la nivel regional de fostele colege de bloc estic, Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Acestea propun sortimente mai bine adecvate consumatorilor români cu venituri în creștere.

Firmele autohtone se orientează mai ales spre cererea din partea consumatorilor cu venituri relativ reduse. Ori, baza acestora se va îngusta inevitabil în timp, simultan cu lărgirea bazei de clienți cu venituri medii și cu diversificarea gusturilor. Din păcate, producția de masă la prețuri foarte reduse implică restricții de ordin sortimental și o calitate mai scăzută.

Desigur, mediul de afaceri local încearcă să se adapteze la noile provocări. Dar este nevoit să o facă în condiții defavorabile față de țările menționate. Atât la nivelul finanțării producției, unde dobânzile sunt mai mari și condițiile impuse mai restrictive, cât și din motive logistice (vezi infrastructura deficitară) sau al dificultăților de management (de la pregătirea cadrelor de conducere și până la corupția din mediul public).

Datele definitive publicate de INS pentru primele unsprezece luni din anul 2016 arată că România are o problemă de competitivitate cu consecințe în dezechilibrarea schimburile externe. Paradoxal, dezavantajul nu se manifestă în raport cu cele mai mari patru mari puteri economice ale UE ( unde balanţa este, culmea pozitivă !) ci față de cele patru ţări competitoare directe, colege de fost bloc economic estic, care generează singure jumătate din deficitul comercial.

Simplificat, cu primele patru mari puteri economice ale UE ieșim chiar ușor pe plus.

Ce câștigăm în relația cu Marea Britanie şi Franţa pierdem cu principalul partener comercial, Germania, iar cu Italia avem o relaţie uşor excedentară. Nici cu Spania nu stăm deloc rău, deficitul de un procent din total fiind neglijabil la dimensiunea schimburilor comerciale.

Prin urmare, poziționarea noastră ar fi remarcabilă dacă ținem cont de decalajul de dezvoltare în raport cu Occidentul, numai că avem probleme în comerţul cu ţările mei mici precum Olanda, Austria sau Belgia, unde gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate este relativ scăzut şi ne conduce la un deficit cumulat de un sfert din total .

Şi mai scăzute sunt, însă, gradele de acoperire cu Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia, unde se adună cam jumătate din deficitul comercial. De altfel, în cifre absolute, Polonia şi Ungaria figurează pe locurile doi şi trei în topul producătoarelor de deficit pentru România, iar însumate trec lejer de campioana mondială în materie, China.

Aceasta atacă deja pragul de 30% din deficitul nostru comercialîn lipsa unor mărfuri româneşti care să fie vandabile pe piaţa asiatică. De-abia apoi, apar cu ponderi mai mari de zece procente, europenele vechi membre UE precum Germania, Olanda şi Austria, plasate înaintea unei ţări care asigură resurse energetice precum Rusia.

Dacă ar mai fi de înţeles cum sunt mai competitive în raport cu România fostele ţări socialiste din Europa Centrală, probabil prin produsele mai bine adecvate pentru consumatorii români care beneficiază de creșterea veniturilor, rămâne mai puţin clar de ce putem vinde suficient pentru a echilibra schimburile cu marile puteri economice ale UE dar capotăm la nivelul statelor dezvoltate din linia a doua.

Practic, pe măsură ce ne ducem spre nivelul de 60% din PIB/locuitor față de media UE, nivel minim acceptat teoretic la care ar trebui să intrăm în zona euro, datele atestă inadecvarea producției autohtone în raport cu cererea suplimentară, provenită din sporul de venituri. Analiza oportunităţii de a produce noi sortimente ar trebui să ţină cont nu doar de situaţia la zi dar şi de trendul veniturilor, mai ales în actualele condiţii de creştere a veniturilor.

Aici intervine și capcana redistribuirii prioritare către categoriile de persoane în vârstă sau de bugetari răspândiţi în teritoriu şi care rămân în proporţie majoritară, tot în zona unor venituri relativ reduse. Categorii mai mici consumatoare de produse noi și mai puțin atente la raportul calitate/preț din perspectiva uzanțelor occidentale.

Una peste alta, producătorii români se află în fața unei decizii strategice:

1.specializarea din principiu şi fără multă bătaie de cap cu cercetarea pieţei pe capetele de gamă calitativă, la prețuri mai ridicate pentru calitate foarte bună ( marjă mare de la clienți care dispun de sume de bani mai consistente) și la prețuri mici pentru un minimum de calitate ( pentru profit ceva mai mic dar la volum tot mai mare) sau

2.intrarea în concurență reală la nivel regional pentru a prelua cote semnificative din creșterea pieței interne, se pare adjudecată pe filiera supermarketurilor aprovizionate prepoderent din alte ţări ale regiunii din care facem parte (ceea ce ar echivala pentru producătorii români cu testarea şi implementarea unei combinații optime mobile odată cu creşterea veniturilor și sustenabile în timp).

Lucrurile sunt complicate de faptul că, în multe cazuri, deciziile sunt luate de firme multinaționale prezente în mai multe țări din regiune. Acestea își optimizează fluxurile materiale și financiare independent de granițe. De aceea, eventualele strategii de dezvoltare nu pot decât să le îndrepte indirect în direcția dorită de statul român.

În schimb, prin adecvarea și calibrarea politicii de venituri și de protecție  socială, se poate activa canalul cererii pe care să se plieze oferta pentru diverse produse. Unde, mai ales în zona de început de sofisticare, România are o dimensiune implicită ( prin masa de potențiali clienți) nu doar sub cea din Polonia dar și sub cea din țări mai mici precum Ungaria, Cehia sau Slovacia.

Desigur, nu se pune problema echilibrării punctuale a schimburilor. Putem merge pe compensarea plusurilor pe unele relații cu minusurile din alte relații, dar cu o limită rezonabilă. De pildă, nu e normal ca deficitul cu Ungaria să fie aproape odată şi jumătate faţă de cel cu locomotiva europeană,Germania. Sau Polonia să livreze la noi dublu față de cât exportăm noi acolo iar noi să dăm pe mere cu Cehia ce luăm pe pere cu Franţa. Pur și simplu, decalajul tehnologic nu justifică aceste diferențe.

Culmea evoluţiei în timp, din punct de vedere al competitivităţii, o reprezintă pierderea treptată a excedentelor consemnate sistematic până acum câţiva ani în urmă cu Turcia şi Bulgaria. Şi inversarea situaţiei până la punctul în care Turcia a ajuns să ameninţe poziţia Rusiei, cu exporturi făcute anul trecut la noi deja peste cele din Austria şi aproape de cele din Olanda.

Pentru a putea muta accentul dinspre oferta externă spre cea internă în cazul majorărilor de venituri, trebuie să fim aproape siguri că va beneficia de majorarea acestor venituri în primul rând producția locală. Asta pentru a nu da peste cap echilibrele macroeconomice obţinute în timp şi cu mare dificultate. Însă în condițiile liberei circulații a mărfurilor în UE ( precum şi a progresului globalizării pe relaţiile non-UE), relația dintre sporul de putere de cumpărare și dezvoltarea producției adecvate este cu dublu sens și trebuie gestionată cu grijă.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2017

Un raspuns

  1. Protonic
    15.3.2017, 12:08 pm

    Foarte bun articol doar o observatie avem o economie de piata asa ca sunt mai greu de gestionat deficitele, in schimb poate sa fie o atitudine a populatiei (chiar si partiala) in relatia cu produsele din import si aici apare importanta mediilor de comunicare.

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicatele din penitenciare: Doar 79 de deținuți sunt condamnați pentru abuz în serviciu, nu câteva mii, cum a declarat Liviu Dragnea: niciunul din ei nu a furat bani de la copii

Vladimir Ionescu

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) precizează că în acest moment sunt încarcerați doar 79 de deținuți condamnați pentru abuz în serviciu, nu… Mai mult

Stiri

Rezoluție ONU privind retragerea trupelor militare străine din Republica Moldova

Vladimir Ionescu

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României

Vladimir Ionescu

Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă dimineață, la Sibiu, că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României. Anunțul, foarte scurt, a fost făcut… Mai mult

Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult

Stiri

România a preluat președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Investiții

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici  a fost numit președintele Consiliului Guvernatorilor, la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în cadrul reuniunii anuale desfășurată vineri, la Luxembourg.… Mai mult

Stiri

Ana Gomes, europarlamentar S&D, la RFI: Când un politician condamnat nu se retrage singur, ar trebui suspendat

Iulian Soare

Dacă un politician cu probleme în justiţie nu se retrage singur din funcţie, ca să nu-şi pună într-o situaţie jenantă şi partidul şi familia politică,… Mai mult