A crescut salariul minim:cu aproape 50% în doar doi ani. Impactul

de Marin Pana | 1.2.2017 .

01 februarie 2017: zi importantă pe piața muncii.
Majorarea salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei va implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu munca de 16%. Aceasta se va regăsi inevitabil, în toate prețurile produselor și serviciilor, proporțional cu ponderea în costuri a muncii prestate. Simplificat, dacă aceasta reprezintă 6% din costuri, scumpirea va fi de 1%, dacă reprezintă 12%, scumpirea va fi de 2% ș.a.m.d.

Desigur, se va spune că nu toți angajații au salariul minim pe economie și impactul ar trebui să fie mult mai redus decât simplificarea de mai sus. Problema este că, potrivit unui studiu întreprins pe baza datelor din martie 2016 de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, ponderea în total a contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie a urcat vertiginos.

Pe parcursul ultimilor cinci ani analizați, acest indicator a avansat de la doar 8% în anul 2011 (valoare relativ normală) până la un stupefiant 44% anul trecut. În aceste condiții, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că, la următoarea analiză econometrică întreprinsă, ne vom trezi în situația bizară ca majoritatea contractelor de muncă din economia românească să figureze la nivelul minim impus de lege.

Cu alte cuvinte, dacă ajustăm relația simplificată prezentată inițial cu realitatea din teren, tot ne vom trezi cu o presiune suplimentară pe toate prețurile și serviciile undeva la un procentaj de 1% inflație anuală la costuri cu forța de muncă de doar 12% din total costuri de fabricație. Ca să nu mai vorbim despre majorarea tarifelor la servicii, unde munca reprezintă ”de facto” resursa cea mai scumpă.

În plus, ar mai fi un fapt care a trecut neobservat. Costul orar minim al muncii va crește nu cu 16% ci cu 18,3%, deoarece de la un program mediu de 169,333 ore lunar la tariful de 7,382 lei/oră se va trece la un program de 166 ore la tariful de 8,735 lei/oră ( mulțumim parlamentarilor pentru noile zile libere introduse). Dacă nu rețineți aceste aceste cifre anoste, rețineți că suplimentul de creștere indus de scăderea programului de lucru lunar este de 14% sau cam o șeptime din total.

Dacă privim ceva mai în urmă, situația este una cu totul excepțională, nemaiîntâlnită la nivel mondial. Într-o țară în care inflația medie anuală a fost negativă în 2015 (-0,59%) și 2016 (-1,55%), salariul minim a fost majorat cu aproape 50% (+48,7%) în doar doi ani (și o lună, în urma tergiversării instalării guvernului după alegeri).

Strict tehnic, este imposibilă o creștere a productivității muncii pentru a compensa o asemenea creștere a salariului, simultană cu reducerea programului de lucru, ceea ce va avea un efect inflaționist cert. Există, în principiu, câteva supape pentru atenuarea șocului indus în economie, cea mai importantă fiind creșterea productivității muncii. Ori, cifrele pe 2016 ne spun că e sublimă…dar lipsește cu desăvârșire.

Evident, pentru cei care sunt amatori de basme cu Albă ca Zăpada sau Cei trei purceluși, ar mai putea funcționa diminuarea altor costuri de producție, reducerea marjei de profit și/sau diminuarea adaosurilor comerciale pe fondul unor venituri majorate pentru salariați și pensionari. Dar, dacă basmele nu se vor transpune în realitate, ne așteaptă creșteri de prețuri.

Aceste creșteri de prețuri vor ajusta drastic și implacabil puterea de cumpărare nominală nou dobândită, decisă pe considerente social-politice, dar, cel puțin deocamdată, fără fundament în rezultatele economice. De aceea, poate că programele electorale ar trebui să includă obligatoriu creșterile numai în forma lor reală și nu cea nominală.

Una peste alta, banii trimiși în circulație ca diferență nominal pozitivă de salariu nu pot proveni în mod logic decât ori din creșterea productivității muncii ca volum de activitate realizată în aceleași condiții tehnologice ( altminteri ar fi necesare investiții care nu pot fi făcute nici la privat, cum nici la stat nu se pot face investiții, pentru că nu ar mai fi bani pentru expandarea anvelopei salariale), ori din majorarea prețurilor.

Nu trebuie multă imaginație pentru a vedea cum se va produce redistribuirea la nivel național. Efectul se va vedea pentru toți ceilalți salariați în creșterea mai mare a inflației (respectiv diminuarea puterii de cumpărare) față de cazul în care nu s-ar fi majorat salariul minim. Cu observația că bugetarii și pensionarii vor avea și de unde să dea mai mulți bani, ca urmare a indexărilor anunțate.

Ar mai fi și posibilitatea muncii la negru și a evaziunii fiscale, cu corolarul unei pensii diminuate undeva în viitor și lipsa beneficiilor în caz de boală sau accident etc. Plus diminuarea gradului de încasare și gaura suplimentară la buget. Probabil că nu-și închipuie nimeni că nivelul de evaziune fiscală va fi același și la 1.250 lei pe lună salariu mini și la 1.450 de lei pe lună.

Publicat la data de 1.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română