A crescut salariul minim:cu aproape 50% în doar doi ani. Impactul

de Marin Pana | 1.2.2017 .

01 februarie 2017: zi importantă pe piața muncii.
Majorarea salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei va implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu munca de 16%. Aceasta se va regăsi inevitabil, în toate prețurile produselor și serviciilor, proporțional cu ponderea în costuri a muncii prestate. Simplificat, dacă aceasta reprezintă 6% din costuri, scumpirea va fi de 1%, dacă reprezintă 12%, scumpirea va fi de 2% ș.a.m.d.

Desigur, se va spune că nu toți angajații au salariul minim pe economie și impactul ar trebui să fie mult mai redus decât simplificarea de mai sus. Problema este că, potrivit unui studiu întreprins pe baza datelor din martie 2016 de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, ponderea în total a contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie a urcat vertiginos.

Pe parcursul ultimilor cinci ani analizați, acest indicator a avansat de la doar 8% în anul 2011 (valoare relativ normală) până la un stupefiant 44% anul trecut. În aceste condiții, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că, la următoarea analiză econometrică întreprinsă, ne vom trezi în situația bizară ca majoritatea contractelor de muncă din economia românească să figureze la nivelul minim impus de lege.

Cu alte cuvinte, dacă ajustăm relația simplificată prezentată inițial cu realitatea din teren, tot ne vom trezi cu o presiune suplimentară pe toate prețurile și serviciile undeva la un procentaj de 1% inflație anuală la costuri cu forța de muncă de doar 12% din total costuri de fabricație. Ca să nu mai vorbim despre majorarea tarifelor la servicii, unde munca reprezintă ”de facto” resursa cea mai scumpă.

În plus, ar mai fi un fapt care a trecut neobservat. Costul orar minim al muncii va crește nu cu 16% ci cu 18,3%, deoarece de la un program mediu de 169,333 ore lunar la tariful de 7,382 lei/oră se va trece la un program de 166 ore la tariful de 8,735 lei/oră ( mulțumim parlamentarilor pentru noile zile libere introduse). Dacă nu rețineți aceste aceste cifre anoste, rețineți că suplimentul de creștere indus de scăderea programului de lucru lunar este de 14% sau cam o șeptime din total.

Dacă privim ceva mai în urmă, situația este una cu totul excepțională, nemaiîntâlnită la nivel mondial. Într-o țară în care inflația medie anuală a fost negativă în 2015 (-0,59%) și 2016 (-1,55%), salariul minim a fost majorat cu aproape 50% (+48,7%) în doar doi ani (și o lună, în urma tergiversării instalării guvernului după alegeri).

Strict tehnic, este imposibilă o creștere a productivității muncii pentru a compensa o asemenea creștere a salariului, simultană cu reducerea programului de lucru, ceea ce va avea un efect inflaționist cert. Există, în principiu, câteva supape pentru atenuarea șocului indus în economie, cea mai importantă fiind creșterea productivității muncii. Ori, cifrele pe 2016 ne spun că e sublimă…dar lipsește cu desăvârșire.

Evident, pentru cei care sunt amatori de basme cu Albă ca Zăpada sau Cei trei purceluși, ar mai putea funcționa diminuarea altor costuri de producție, reducerea marjei de profit și/sau diminuarea adaosurilor comerciale pe fondul unor venituri majorate pentru salariați și pensionari. Dar, dacă basmele nu se vor transpune în realitate, ne așteaptă creșteri de prețuri.

Aceste creșteri de prețuri vor ajusta drastic și implacabil puterea de cumpărare nominală nou dobândită, decisă pe considerente social-politice, dar, cel puțin deocamdată, fără fundament în rezultatele economice. De aceea, poate că programele electorale ar trebui să includă obligatoriu creșterile numai în forma lor reală și nu cea nominală.

Una peste alta, banii trimiși în circulație ca diferență nominal pozitivă de salariu nu pot proveni în mod logic decât ori din creșterea productivității muncii ca volum de activitate realizată în aceleași condiții tehnologice ( altminteri ar fi necesare investiții care nu pot fi făcute nici la privat, cum nici la stat nu se pot face investiții, pentru că nu ar mai fi bani pentru expandarea anvelopei salariale), ori din majorarea prețurilor.

Nu trebuie multă imaginație pentru a vedea cum se va produce redistribuirea la nivel național. Efectul se va vedea pentru toți ceilalți salariați în creșterea mai mare a inflației (respectiv diminuarea puterii de cumpărare) față de cazul în care nu s-ar fi majorat salariul minim. Cu observația că bugetarii și pensionarii vor avea și de unde să dea mai mulți bani, ca urmare a indexărilor anunțate.

Ar mai fi și posibilitatea muncii la negru și a evaziunii fiscale, cu corolarul unei pensii diminuate undeva în viitor și lipsa beneficiilor în caz de boală sau accident etc. Plus diminuarea gradului de încasare și gaura suplimentară la buget. Probabil că nu-și închipuie nimeni că nivelul de evaziune fiscală va fi același și la 1.250 lei pe lună salariu mini și la 1.450 de lei pe lună.

Publicat la data de 1.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română