Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Cronicile

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

de Redacţia , 2.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”.

el analizează relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

***

În acest articol voi analiza relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Teza principală este că, din păcate, deși studiile de specialitate (David, 2015) arată că românii au un potențial intelectual de inteligență și creativitate similar popoarelor din țările vestice dezvoltate, adesea profilul psihocultural al țării, alături de gradul nostru de încredere interpersonală și cooperarea bazată pe aceasta, nu ne ajută să putem genera instituții sociale eficiente care să ne utilizeze acest potential intelectual. O astfel de instituție socială afectată în aceste sens este antreprenoriatul.

Să analizăm această teză, încercând să vedem cum suntem, de ce suntem așa și ce am putea face că să corectăm eventualele neajunsuri.

Cum suntem și de ce suntem așa în relație cu antreprenoriatul

Global Competitiveness Index arată că în 2017-2018 România se află pe ultimele locuri în Uniunea  Europeană privind competitivitatea De asemenea, conform Global Innovation Index, în 2018 România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele global de inovare (https://www.globalinnovationindex.org) și pe ultimele locuri chiar atunci când se măsoară specific antreprenoriatul (vezi și clasamentele US-News din 2017).

Psihologul olandez Hofstede arată, în baza unor analize comparative pe zeci de țări ale lumii, că profilul psihocultural al Românei se prezintă ca în Figura 1 (Hofstede și colab., 2010):

Grafic – ”CRONICILE Curs de guvernare – numărul 100)

O analiză psihologică aprofundată a acestui profil psihocultural relevă că acesta este nefavorizant pentru spiritul antreprenorial.

Într-adevăr, așa cum se observă în Figura 1, România are un scor extrem de crescut de concentrare a puterii sociale. Altfel spus puțini conduc mulți, într-o logică în care autoritarismul este acceptat și, în speranța unui “dictator luminat”, chiar așteptat. Alternativa ar fi distribuirea puterii în mai multe zone sociale, controlându-se reciproc și prevenind astfel autoritarismul. Într-o țară în care puterea este concentrată, spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă este stigmatizat adesea ca “indisciplină”.

Scorul de evitare a incertitudinii este de asemenea crescut, ceea ce înseamnă că avem tendința să vedem incertitudinile/impredictibilitățile aduse de viitor ca pericole, nu ca oportunități. Spre deosebire de culturile cu scoruri mici de evitare a incertitudinii, România este o cultură anxioasă, care se teme de schimbare și care nu îmbrățișează incertitudinea ca oportunitate. Într-o astfel de cultura spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă, este adesea stigmatizat ca “nesăbuință”.

Pragmatismul, adică orientarea pe termen lung (incluzând uneori și sacrificii în prezent de dragul viitorului), este la un nivel mediu, dar acest indicator, cu acest scor și definit astfel, nu are o relaționare puternică cu antreprenoriarul. Un scor de sub 50 ar arăta o cultură orientată pe termen scurt, adică focalizată pe succes în prezent și pe valorizarea trecutului.

Pe dimensiunea masculinitate/feminitate, România are un scor de 42, ceea ce sugerează un profil feminin, focalizat pe consens/”împăciuire”, în dauna unuia masculin, focalizat pe competițivitate și asertivitate, ambele importante pentru spiritul antreprenorial. Dimpotrivă, spiritul antreprenorial într-o cultură femină este adesea evaluat ca “agresivitate”.

Dimensiunea individualism/colectivism arată România ca o țară cu profil colectivist, adică o țară în care grupurile sociale sunt organizate în jurul relațiilor de rudenie/cunoștințe (colectiv). Grupurile de tip colectiv sunt solidare în interior, dar adesea sunt mai puțin tolerante cu cei din afara grupului, și nu încurajează diferențierea indivizilor. Într-o țară cu individualism crescut – individualismul nu are aici semnificația populară de egoism, ci de autonomie -, grupurile se formează de către indivizi autonomi pe baza unor valori comune (comunități). Grupurile de tip comunitate sunt solidare în interior, dar adesea sunt tolerante și cu cei din afara grupului (îi acceptă ușor în grup pe cei din afara grupului, cu valori comune grupului) și încurajează diferențierea indivizilor.

Diferențierea și cooperarea pe bază de valori comune sunt factori fundamentali ai antreprenoriatului. Într-adevăr, Gorodnichenko și Roland (2011) arată că individualismul este un predictor foarte bun pentru inovare, patentare și în general este asociat cu un produsul intern brut mai crescut. Într-o cultură colectivistă spiritul antreprenorial poate fi ușor penalizat prin etichetarea ca “egoism”.

Indulgența se referă la controlul/modelarea comportamentului social. Un scor crescut de indulgență arată controlul/modelarea comportamentului social mai ales prin recompense, iar un scor scăzut arată controlul/modelarea acestuia mai ales prin pedepse (generând atitudini defensive).
Antreprenoriatul presupune un angajament non-defensiv cu scopul de a obține succesul, astfel că o cultură care vânează greșeli și pedepsește mai mult decât recompensează nu este favorizantă pentru antreprenoriat. Dimpotrivă, o cultură focalizată pe pedepse poate penaliza antreprenoriatul, considerându-l o formă de “henonism narcisist”.

Simplu și direct spus, profilul psihocultural actual al țării nu favorizează în prezent antreprenoriatul. Dimpotrivă, acesta poate să fie caricaturizat/stigmatizat, print etichete, precum “indisciplină”, “nesăbuință”, “agresivitate”, “egoism” și/sau “hedonism narcisist”. Alte culturi, cunoscute ca favorizând spiritul antreprenorial, au profiluri psihoculturale diferite de România

***
Despre comparația cu alte culturi – în speță cu SUA și profilul psiho-cultural al antreprenorului american – în CRONICILE Curs de GuvernareUn LINK AICI la sumar.

Plus soluțiile de-a ieși din această paradigmă de mentalitate.

*

Autor: Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2018

2 comentarii

  1. Caliman I. Eugen
    2.11.2018, 5:39 pm

    1.Daca esecul politic, economic si social postdecembrist NU este explicat prin lipsa unui “proiect de tara” care trebuia sa elimine obstacolele contra dezvoltarii generale constituite de “lipsa economiei nationale si de un nou model de dezvoltare economica” (asa cum constata Liviu Voinea in lucrarea “Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii,1910, pag. 105 Concluzii), atunci apar explicatii psihologice si “psihologiste” ale acestei situatii.
    Lipsa “cercetarii economice fundamentale”, adica “cercetarea economica” conexata cu “cercetarea institutionala” (bazata pe stiintele social-politice), care (numai) impreuna pot da SOLUTIILE si PROIECTELE DE TARA contra stagnarii (a carei rezultat trebuia sa fie aducerea competitivitatii nationale la indicii tarilor dezvoltate), nu poate fi suplinita de “comisii de competitivitate” de tipul CONACO sau “urmasa” ei.Nici de cercetari si solutii psihologiste, care explica numai colateral comportamentul antreprenoriatului!
    Fara un proiect de tara, care sa puna ordine, functionalitate si performanta in institutiile care sustin sub toate aspectele antreprenoriatul, este firesc ca acesta sa aiba toate caracteristicile defectuoase ale omului dintr-o zona inapoiata, in GENERE!
    Toate acele 5 caracteristici negative ale antreprenoriatului roman se datoreaza EXCLUSIV defectelor si nesigurantei DIN mediul economic romanesc.Antreprenorul preia odata cu tehnicile antreprenoriale, juridice, culturale, etc, si PSIHOLOGIA antreprenoriala caracteristica tarii in care activeaza!
    Fara un mediu economic performant si stabil, nu se putea forma un antreprenoriat de tip american si numai cine nu a facut o afacere, nu stie cit de dezastruos este mediul economic romanesc!
    2.Am putea compara analiza aceasta cu cea din dezbaterea din 2009 (organizata de Valeriu Stoica),in care esecul liberalismului in Romania a fost pus pe seama lipsei
    care sa cenzureze clasa politica contra derapajelor antiliberale…
    Ori , salariat ori antreprenor NU putea apare decit ca urmare a unui decolaj economic puternic, care sa creieze aceasta , ea fiind produsul mediului economic aflat intr-o dezvoltare rapida…
    In cazul de fata, asa cum cetateanul responsabil poate fi numai produsul unui mediu economic dezvoltat, performant, la fel si ANTREPRENORUL roman este de o clasa superioara numai intr-un mediu economic performant!
    In conditiile de la noi, este de mirare ca mai exista totusi antreprenori si ei nu pleaca din tara, ca migranti
    economici…
    3.In concluzie, acolo unde nu exista un >proiect de tara< care sa organizeze si monitorizeze dezvoltarea economica si industriala, oferind antreprenoriatului si institutiilor busola si aparatele de bord necesare spre a fi performanti, comparatiile cu America sint neavenite.Iar solutii colaterale de fond nu pot exista…
    prof. Caliman I. Eugen, consultant independent-dezvoltare economica-

  2. Sergiu Simion
    6.11.2018, 10:57 am

    https://sergiusimion.blogspot.com/2018/11/diversiune-manipulare-si-mitologie.html

Lăsați un comentariu


Stiri

FMI reduce estimările de creștere economică, global și pentru Zona euro

Razvan Diaconu

Fondul Monetar Internaţional avertizează, într-un nou raport privind perspectivele economiei mondiale, că intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina creşterea economică globală, anticipând o rată de… Mai mult

Stiri

Statul se împrumută tot mai greu: MF a atras doar un sfert din cele 400 de milioane dorite

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) nu a reuşit să vândă obligațiuni de stat pe 5 ani decât de 110 milioane de lei din cele 400 de milioane… Mai mult

Stiri

Bursa de Valori București și bursa de energie OPCOM au lansat proiectul „Contrapartea Centrală”

Adrian N Ionescu

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) și operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) au început colaborarea pentru lansarea serviciilor de contraparte… Mai mult

Stiri

G4Media: Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de procuror-șef european

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi și-ar fi depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, conform unor surse G4media. Parchetul European, care va avea sediul la… Mai mult

Stiri

Forumul judecătorilor și Asociația Procurorilor cer Guvernului să renunțe la OUG privind completurile nelegale

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare… Mai mult

Stiri

Procesul Belina poate începe – judecătorul de cameră preliminară a decis că probele au fost administrate corect

Vladimir Ionescu

Dosarul Belina a trecut de camera preliminară – judecătorul a constatat că probele din aces caz au fost administrate corect, astfel încât procesul efectiv, pe… Mai mult

Stiri

IMM-urile: ”Taxa pe lăcomie” combinată cu inflația vor produce efecte negative în mediul de afaceri

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii a anuțat luni că nu susține măsurile de suprataxare conținute de Ordonanța 114 deoarece au fost adoptate fără… Mai mult