Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

de Marin Pana 2.4.2017

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul 2015, la fel ca în cei doi ani anteriori ( au fost cinci în anul 2012).

Bucureştiul, cu zona înconjurătoare, s-a situat după Bruxelles, Londra, Paris, Bratislava sau Praga, dar înaintea unor importante capitale europene, precum Madrid, Berlin, Roma, Varşovia sau Lisabona.

De reţinut, însă, că venitul per capita în anumite regiuni ale UE poate fi influenţat serios de fluxurile de navetişti.

Aceştia ridică nivelul producţiei faţă de ceea ce ar fi putut obţine rezidenţii la care se raportează producţia obţinută, în timp ce în zonele adiacente efectul este unul invers, ceea ce explică apariţia unor mari contraste între regiuni vecine.

Mai mult, dacă se face împărţirea unei macroregiuni ce concentrează mai multe regiuni de dezvoltare ( limitate orientativ la numărul de două milioane de locuitori) se pot obţine rezultate suprrinzătoare, precum în cadrul Londrei.
Aceasta figurează, ca macroregiune, pe podium cu 184% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE dar cu discrepanţe uriaşe la nivel intern, între 78% în Outer London – East & North East sau 94% în Outer London – South şi 175% în Inner London-East şi 580% (!!) în Inner London-West.

Cum se bate pasul pe loc sau se regresează

Revenind, însă, la regiunile din România, trebuie arătat că, în ultimii patru ani, evoluţiile PIB pe locuitor calculate de Eurostat la paritatea puterilor de cumpărare în raport cu media UE ( aflată ea însăşi în mişcare) au fost, pe alocuri, surprinzătoare în ceea ce ne priveşte şi destul de departe de percepţia întâlnită în rândul marelui public.

Explicaţia datelor prezentate până în anul 2015 este că doar acum, după doi ani şi cu calculele de rigoare a repartizării PIB în profil regional, au rămas definitive valorile comunicate la mijlocul săptămânii de către Eurostat.

De asemeni, dacă facem referire la nota metodologică inserată în textul comunicatului referitor la efectul navetiştilor asupra PIB/locuitor, se poate prezuma că scăderea din 2014 înregistrată de Bucureşti este legată de creşterea spectaculoasă înregistrată simultan de regiunea de Sud-Est prin aceea că nu s-a întâmplat nimic altceva decât o migraţie estică dinspre judeţele din jurul arealului Bucureşti-Ilfov. Repetată şi dinspre vestul acesteia în anul 2015, după cum se poate vedea din alăturarea regiunilor aflate în sudul ţării.

Cu posibilităţi în mod obiectiv mai reduse de mobilitate, regiunea de Sud-Vest nu a reuşit să evadeze din statistica regiunilor codaşe la nivel European. Nu doar că a bătut pasul pe loc, dar a înregistrat, chiar, un mic regres în ultimul an analizat.

Apropo de Vest, datele prezentate arată o scădere greu de explicat pe parcursul ultimilor trei ani a nivelului de trai in această regiune, în pofida investiţiilor favorizate de proximitatea cu centrul Europei.

Dar cea mai mare problemă o avem cu regiunea de Nord-Est (a se citi Moldova, fără Vrancea şi Galaţi). Ea se plasează cu circa 50% sub Ardealul vecin şi se află la exact 25% în raport cu Bucureştiul ca nivel al PIB/locuitor. Ceea ce face critică dezvoltarea infrastructurii pe traiectul Târgu-Mureş – Iaşi, deoarece Suceava – Bucureşti nu pare să fi ajutat prea mult.

Pentru final, am păstrat avertismentul venit din Grecia. Ţară care nu avea în anul 2013 nici o regiune încadrată în baremul sărăciei de 50%, nivel de trai măsurat la paritatea puterilor de cumpărare faţă de media UE, şi care a ajuns să figureze tot cu trei regiuni în anul 2015, după o politică economică aventuroasă, cu o prosperitate de moment plătită scump ulterior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2017

Un raspuns

  1. economul
    4.4.2017, 11:09 am

    Interesat este faptul ca la Bucuresti, conform legii, firmele din provincie care realizeaza o productie mai mare trebuie sa aiba sediul fiscal in capitale, cu toate ca activitatea reala se desfasoara in alte localitati. Ex. SALROM, care are salinele amplasate in alte regiuni dar productia se raporteaza la Bucurest, denaturand cele mentionate in acest articol. Autorul articolului trebuia sa prezinte o situatie reala cu productia efectiva realizata in capitala si nu ducand in eroare populatia. Situatia de fapt intareste sustinerea celor care doresc o autonomie reala a regiunilor istorice si nu un simulacru si inselator clasament a celor care chipurile muncesc mai bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Când gafele devin brand: Viorica Dăncilă a uitat numele omologului său eston în conferința de presă comună; premierul Estoniei – nevoit să-și pună singur drapelul în poziția corectă

Premierul Viorica Dăncilă şi omologul său eston, Jüri Ratas, au participat la două evenimente, sâmbătă și duminică: inaugurarea primului zbor dintre Tallinn şi Constanţa, respectiv… Mai mult

Europa

Finanțarea pentru consolidarea frontierelor și migrație se triplează în noul buget UE: fond nou pentru gestionarea integrată a granițelor

Iulian Soare

Comisia Europeană propune ca bugetul pentru migrație și gestionarea frontierelor să crească de aproape trei ori în perioada 2021 – 2027 – de la 13… Mai mult

Europa

Mult așteptatul summit franco-german pentru Reforma Zonei Euro – umbrit de problemele de ultimă oră privint migrația

Iulian Soare

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, se vor întâlni marţi la Berlin pentru a negocia alianţe în special cu privire la reforma… Mai mult

Stiri

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia vine luni la Bucureşti

Iulian Soare

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell (foto), se va afla luni la Bucureşti, în cadrul unui turneu european care… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Suspendarea preşedintelui ar fi cea mai mare greşeală politică

Razvan Diaconu

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis „ar fi greşeala poate cea mai mare din punct de vedere politic”, consideră preşedintele UDMR, Kelemen Hunor (foto), care nu vede… Mai mult

Europa

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

Vladimir Ionescu

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va… Mai mult

Europa

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Adrian N Ionescu

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de… Mai mult