Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

de Marin Pana 2.4.2017

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul 2015, la fel ca în cei doi ani anteriori ( au fost cinci în anul 2012).

Bucureştiul, cu zona înconjurătoare, s-a situat după Bruxelles, Londra, Paris, Bratislava sau Praga, dar înaintea unor importante capitale europene, precum Madrid, Berlin, Roma, Varşovia sau Lisabona.

De reţinut, însă, că venitul per capita în anumite regiuni ale UE poate fi influenţat serios de fluxurile de navetişti.

Aceştia ridică nivelul producţiei faţă de ceea ce ar fi putut obţine rezidenţii la care se raportează producţia obţinută, în timp ce în zonele adiacente efectul este unul invers, ceea ce explică apariţia unor mari contraste între regiuni vecine.

Mai mult, dacă se face împărţirea unei macroregiuni ce concentrează mai multe regiuni de dezvoltare ( limitate orientativ la numărul de două milioane de locuitori) se pot obţine rezultate suprrinzătoare, precum în cadrul Londrei.
Aceasta figurează, ca macroregiune, pe podium cu 184% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE dar cu discrepanţe uriaşe la nivel intern, între 78% în Outer London – East & North East sau 94% în Outer London – South şi 175% în Inner London-East şi 580% (!!) în Inner London-West.

Cum se bate pasul pe loc sau se regresează

Revenind, însă, la regiunile din România, trebuie arătat că, în ultimii patru ani, evoluţiile PIB pe locuitor calculate de Eurostat la paritatea puterilor de cumpărare în raport cu media UE ( aflată ea însăşi în mişcare) au fost, pe alocuri, surprinzătoare în ceea ce ne priveşte şi destul de departe de percepţia întâlnită în rândul marelui public.

Explicaţia datelor prezentate până în anul 2015 este că doar acum, după doi ani şi cu calculele de rigoare a repartizării PIB în profil regional, au rămas definitive valorile comunicate la mijlocul săptămânii de către Eurostat.

De asemeni, dacă facem referire la nota metodologică inserată în textul comunicatului referitor la efectul navetiştilor asupra PIB/locuitor, se poate prezuma că scăderea din 2014 înregistrată de Bucureşti este legată de creşterea spectaculoasă înregistrată simultan de regiunea de Sud-Est prin aceea că nu s-a întâmplat nimic altceva decât o migraţie estică dinspre judeţele din jurul arealului Bucureşti-Ilfov. Repetată şi dinspre vestul acesteia în anul 2015, după cum se poate vedea din alăturarea regiunilor aflate în sudul ţării.

Cu posibilităţi în mod obiectiv mai reduse de mobilitate, regiunea de Sud-Vest nu a reuşit să evadeze din statistica regiunilor codaşe la nivel European. Nu doar că a bătut pasul pe loc, dar a înregistrat, chiar, un mic regres în ultimul an analizat.

Apropo de Vest, datele prezentate arată o scădere greu de explicat pe parcursul ultimilor trei ani a nivelului de trai in această regiune, în pofida investiţiilor favorizate de proximitatea cu centrul Europei.

Dar cea mai mare problemă o avem cu regiunea de Nord-Est (a se citi Moldova, fără Vrancea şi Galaţi). Ea se plasează cu circa 50% sub Ardealul vecin şi se află la exact 25% în raport cu Bucureştiul ca nivel al PIB/locuitor. Ceea ce face critică dezvoltarea infrastructurii pe traiectul Târgu-Mureş – Iaşi, deoarece Suceava – Bucureşti nu pare să fi ajutat prea mult.

Pentru final, am păstrat avertismentul venit din Grecia. Ţară care nu avea în anul 2013 nici o regiune încadrată în baremul sărăciei de 50%, nivel de trai măsurat la paritatea puterilor de cumpărare faţă de media UE, şi care a ajuns să figureze tot cu trei regiuni în anul 2015, după o politică economică aventuroasă, cu o prosperitate de moment plătită scump ulterior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2017

Un raspuns

  1. economul
    4.4.2017, 11:09 am

    Interesat este faptul ca la Bucuresti, conform legii, firmele din provincie care realizeaza o productie mai mare trebuie sa aiba sediul fiscal in capitale, cu toate ca activitatea reala se desfasoara in alte localitati. Ex. SALROM, care are salinele amplasate in alte regiuni dar productia se raporteaza la Bucurest, denaturand cele mentionate in acest articol. Autorul articolului trebuia sa prezinte o situatie reala cu productia efectiva realizata in capitala si nu ducand in eroare populatia. Situatia de fapt intareste sustinerea celor care doresc o autonomie reala a regiunilor istorice si nu un simulacru si inselator clasament a celor care chipurile muncesc mai bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult