Rusia va răspunde în mod adecvat la posibilele amenințări ale NATO în Marea Neagră și nu va permite ca aceasta să devină un ”lac NATO”, a declarat reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă Alianța Nord-Atlantică, Aleksandr Grușko (foto), într-un interviu apărut marți în oficiosul Rossiiskaia Gazeta, citat de Interfax.
Experții atrag însă atenție că oficialul rus aplică binecunoscuta tehnică a dezinformării – Rusia a fost cea care a mutat la Marea Neagră prin anexarea Peninsulei Crimeea din teritoriul ucrainian, în scopul securizării bazei navale de la Sevastopol.
(Citiți și: ”Vladimir Putin aprobă extinderea activității navale a Rusiei în Marea Neagră, Marea Baltică și Mediterana”)
”NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră”, spune diplomatul rus în interviu.
Comentând cu privire la recentele declarații ale președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un ”lac rusesc”, Aleksandr Grușko a afirmat: ”Alianța Nord-Atlantică înțelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată un lac NATO. Vom lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza posibilele amenințări și încercări de a exercita presiuni militare la adresa Rusiei din direcția sudică”, a avertizat diplomatul rus.
Potrivit ambasadorului Grușko, ”tendința spre deteriorare a relațiilor între Rusia și NATO” nu s-a epuizat încă. Alianța continuă politica de descurajare a Rusiei, în ciuda apelurilor acesteia din urmă la dialogul politic, susține el.
”Nu vreau să spun că în relațiile noastre cu NATO e război rece, dar Alianța recurge la schemele de asigurare a securității din perioada războiului rece. Aceasta trezește îngrijorarea pentru că astăzi este vorba nu doar despre politică, ci și de construcție militară”, a declarat oficialul rus.
În opinia sa, politica ia forme concrete în măsuri de genul celor care sunt acum puse în practică de SUA și de aliații lor din Europa de Est, o aluzie la prezența, prin rotație, a trupelor NATO în Est și la posibilitatea creșterii acestei prezențe. NATO va aborda subiectul desfășurării de forțe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianței din iulie, de la Varșovia.
Referitor la evoluții, diplomatul rus a afirmat că ”nu există semne că țările NATO ar fi pregătite să își revizuiască politica actuală” față de Rusia.
Rusia susține că desfășurarea unor forțe ale NATO în apropierea granițelor sale ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia din 1997.
(Citiți și: ”România noului război rece: Evoluția pregătirii armate de la anexarea Crimeii încoace și perspectivele pe termen scurt”)
Relațiile dintre NATO și Rusia traversează o criză fără precedent după ce Alianța și-a suspendat cooperarea cu Rusia ca urmare a rolului acesteia în criza ucraineană.
Rusia a anexat în martie 2014 peninsula ucraineană Crimeea și acordă sprijin militar și cu trupe rebelilor separatiști din estul Ucrainei, scena unui conflict militar de peste doi ani între armata Kievului și rebeli proruși.
Rusia a folosit conflictul militar din Siria pentru a-și securiza pozițiile strategice din această țară, în principal baza navală Tartus de la Mediterană si baza aviatică Khmeimim, și pentru a instala echipamente militare de ultimă generație.
NATO încearcă să răspundă strategic prin constituirea unui grup naval comun România-Bulgaria=Turcia, cu sprijin NATO.
