Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

România noului război rece: Evoluția pregătirii armate de la anexarea Crimeii încoace și perspectivele pe termen scurt

de Costel Stroescu 5.5.2015

tren blindateCapacitatea României de a răspunde la o eventuală amenințare armată venită dinspre Est a crescut constant după declanșarea conflictului din Ucraina. Meritul nu este al țării noastre (aproximativ 85% din echipamentele deținute de Armata Română sunt depășite fizic și moral), ci al NATO și, în special, al SUA care au dislocat forțe importante în zonă.

Situația generală

După aderarea României la NATO, în 2004, sprijinul militar venit din vest a crescut continuu. La început au fost doar câteva exerciții navale și terestre comune cu țări membre NATO sau din regiune. Treptat, s-a ajuns ca în Marea Neagră să fie prezente în permanență, prin rotație, grupări de nave NATO, conduse, de regulă, de câte un puternic vas de luptă american.

Rusia a anunțat și ea că va moderniza flota din Marea Neagră staționată la Sevastopol (în Crimeea), și va aduce noi vase de război performante, dar și o flotă de 6 submarine de ultimă generație.

Un alt element de sprijin din partea SUA este deschiderea, în ultimii ani, a 3 baze americane în România :

1-la Deveselu, unde va intra în funcțiune anul acesta elementele sistemului antirachetă AEGIS terestru;

2-la Mihail Kogălniceanu, care este baza de tranzit pentru soldații americani și tehnica de luptă dinspre Afganistan, spre SUA. Tot aici staționează și o escadrilă de avioane F16, deservită de 200 de militari ai Forțelor Aeriene ale SUA

3-la Câmpia Turzii, unde este prezentă o altă escadrilă americană sau NATO, deservită de alti 250 de militari. În prezent acolo se află pentru exerciții 11 avioane americane de suport la sol, A 10 Thunderbolt II, specializate în lupta antitanc și atac la sol.

Trebuie precizat că SUA nu a mai înființat baze militare noi în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe lângă aceste trupe, care se rotesc pe teritoriul nostru, mai beneficiem și de tehnica de luptă a NATO, de la distanță.

Un exemplu este cel al zborurilor de recunoaștere a avioanelor cu sistem radar AWACS, care monitorizează de la înălțime zonele de la granița estică a NATO.

Iar lucrurile evoluează de la o lună la alta:

Aflat în vizită în Romnânia, amiralul Mark Ferguson, șeful Comandamentului NATO de la Napoli, a anunțat marți, 5 mai, că luna viitoare Comandamentul forelor întrunite va fi dislocat în România, pentru o lună, în poligonul de la Cincu (Brașov). Vor participa circa 1000 de oameni din 21 de state :
”Aceasta dislocare va testa capabilitatea operatională completă a personalului meu, prin schimbarea comenzii si controlului între Comandamentul de la Napoli și elementele ce vor fi dislocate la Cincu”, a explicat amiralul Ferguson.

În condițiile în care nu am fi avut sprijinul NATO, Armata Română nu ar fi avut capacitatea de a răspunde unui atac armat venit dispre Est, fie că ar fi fost vorba de celebrii “omuleți verzi” care au ocupat Crimeea și au sprijinit forțele separatiste din Estul Ucrainei, fie că ar fi fost vorba de un atac asumat de partea rusă.

Trupele și comandamentele

Trupele românești:

 

Înainte de 1989, Armata Română număra peste 300.000 de soldați în condițiile în care serviciul militar era obligatoriu. După eliminarea acestei obligativități, dimensiunile Armatei s-au redus.

După intrarea în NATO, numărul angajaților MApN a ajuns la 90.000, din care 75.000 sunt soldați iar 15.000, personal civil.

Fără modernizările absolut necesare, tehnica de luptă de care dispune Armata Română poate fi folosită într-un eventual conflict doar într-o proporție de 15-20%.

În ultimul timp s-a vorbit de o eventuală mobilizare a rezerviștilor. Ba chiar, în unele zone, bărbații apți de serviciu militar, cu vârste între 20 și 35 de ani, au fost chemați în unități militare pentru scurte instruiri și luare în evidență. Ministerul Apărării a anunțat, însă, ferm, că nu se pune problema mobilizării rezerviștilor.

Potrivit Institutului de Statistică, numărul bărbaților din categoria de vârstă 20 – 35 ani depășește 2 milioane de persoane, dar câteva sute de mii sunt plecați la muncă în străinătate, în special în Spania și Italia.

Pentru a verifica viteza de reacție în situații de criză a militarilor români, Ministerul Apărării a organizat la mijlocul lunii aprilie un exercițiu cu alarmarea forțelor armate. Soldații din garnizoanele Buzău, Focșani, Brăila și Galați au participat la acest exercițiu.

În doar câteva ore ei au trebuit să fie gata de plecare, cu tot cu tehnica din dotare spre poligonul de la Smârdan, din județul Galați. Au participat peste 3.000 de militari cu 500 de mijloace de luptă: tancuri, transportoare blindate și alte echipamente.

Trupele NATO și SUA :

 

Elementele scutului antirachetă din Europa în 2018, ca raspuns la amenințarea rusă. Sursa: bbc.com. (click pentru mărire)

Elementele scutului antirachetă din Europa în 2018, ca raspuns la amenințarea rusă. Sursa: bbc.com. (click pentru mărire)

Sprijinul american a venit pe fondul dezvoltării cooperării militare stabilte prin Parteneriatul Strategic semnat în 2011.

La acesta s-a adăugat faptul că Armata SUA a avut nevoie de o bază militară de tranzit pentru retragerea trupelor și a echipamentelor folosite în războiul din Afganistan după ce autoritățile din Kârgâstan au refuzat, în 2014, să prelungească un contract care prevedea folosirea bazei de la Manas pentru retragerea americană.

În aceste condiții s-a ajuns la un acord pentru folosirea în acest scop a facilităților de la aeroportul Mihail Kogălniceanu, unde s-a construit și o bază americană, precum și a portului Constanța.

Creșterea numărului de soldați străini aflați la un moment dat pe teritoriul țării noastre (capacitatea bazei americane de la Mihail Kogălniceanu este de 2000 de persoane, la care se adaugă și militarii sosiți pentru diverse exerciții), s-a impus eliminarea prevederii din 2007, potrivit căreia pe teritoriul României nu pot staționa în același timp mai mult de 3.000 de soldați americani.

În urma deciziilor de susținere mai fermă a flancului estic al Alianței, luate la summitul din Țara Galilor, numărul soldaților NATO prezenți pe teritoriul țării noastre depășește cifra de 3.000, având în vedere că în jur de 2.000 sunt soldați americani care staționează în baza Mihail Kogălniceanu în timpul transferului din Afganistan.

Comandamentele și pregătirea de luptă:

 

Numărul militarilor NATO va crește odată cu înființarea celor două comandamente NATO de la București, cifra acestora urmând a fi de ordinul miilor, care vor sosi în România începând cu 2016, împreună cu o serie de echipamente militare.

decizie foarte importantă pentru întărirea securității graniței de est a NATO și UE și, implicit a României a fost înființarea unui Comandament Mutinațional de Divizie Sud Est al NATO cu sediul la București, care va deveni operațional în 2016. În comandamentul de divizie vor lucra 300 de ofițeri din care doar jumătate vor fi români.

Un alt comandament NATO care va funcționa la București va fi de tip NFIU (NATO Force Integration Units) , care se realizează în şase state, ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria. Practic prin aceste măsuri se stabilește staționarea unei forțe NATO pe teritoriul României.

Activitatea comandamentelor va urmări sprijinirea integrării forţelor NATO, prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate ale unor state NATO (însoțite de personalul de deservire) în scopul pregătirii sau desfăşurării unor operaţiuni, precum şi creşterea numărului de exerciţii având ca scop apărarea colectivă.

”Aceste unităţi vor avea un rol cheie pentru legătura dintre forţele naţionale şi cele NATO, asigurând elementul de comandă şi control în situaţii în care noua forţă de reacţie a Alianţei, cea cu nivel ridicat de operativitate, va fi dislocată”, a declarat la Bruxelles, după reuniunea miniștrilor apărării din martie, ministrul Mircea Duşa

Importanța strategică a țării noastre a crescut și în urma deciziilor luate la ultimul summit NATO, din Țara Galilor, când au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru a securiza flancul estic al Alianței pe fondul tulburărilor din Ucraina.

Ministrul a mai spus că aceste măsuri înseamnă prezenţa prin rotaţie a militarilor NATO în România, exerciţiile făcute în comun cu partenerii NATO şi pregătirea operaţională a armatei române.

“Exerciţiile au fost intensificate încă de anul trecut. Vom realiza peste 340 de exerciţii în acest an, din care o parte cu aliaţii din NATO şi în acelaşi timp militarii români participă la exerciţii de pregătire în alte state NATO din Europa”, a explicat Duşa.

Tehnica militară: banii și achizițiile

La aderarea la NATO România a fost de acord ca bugetul anual pentru apărare să fie de minim 2,38%, lucru pe care nu l-a respectat până în prezent.

În plus, în condițiile în care s-a instalat criza, cheltuielile militare au scăzut continuu ajungând până la 1,3% în 2012.

Întrucât doar 15-20% din tehnica românească de luptă ar putea fi folosită în eventualitatea unui conflict, anul acesta politicienii au căzut de acord ca bugetul apărării să fie majorat treptat până la 2%, în 2016. În 2015, procentul alocat este de 1,7% din PIB.

Banii alocați suplimentar vor fi folosiți pentru programele de achiziții care sunt cunoscute de acum 10 ani, dar care au stagnat din lipsă de fonduri.

O primă alocare financiară va fi făcută pentru modernizarea celor două fregate cumpărate în anii 2000 din Marea Britanie. Fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria vor beneficia de sisteme de armament nou, performant. Suma necesară se ridică la 500 de milioane de euro.

Ministrul Mircea Dușa a anunțat că țara noastră a început procedurile pentru achiziționarea celei de-a doua escadrilă de 12 aparate F 16.
Deocamdată nu se cunoaște suma necesară și nici modalitatea de plată. În prezent, țara noastră plătește eșalonat cele 628 de milioane de euro pentru cele 12 aparate F16 care ne vor fi livrate de către Armata Portugheză începând cu anul viitor.

Înaceastă perioadă, acestea sunt supuse unui proces de modernizare iar piloții și personalul tehnic din România execută stagii de pregătire în SUA și Portugalia.

În materie de achiziții, Ministerul Apărării mai are între priorități :

  • -dotarea cu un sistem de rachete sol-aer cu rază mare de acțiune pentru Forțele Aeriene,
  • -de patru corvete și patru vânătoare de mine pentru Marină,
  • -câteva sute de vehicole blindate și neblindate pentru Forțele Terestre.

Vestea bună pentru Forțele Terestre este că în prezent se negociază o colaborare a industriei române de apărare cu cel mai mare constructor german de blindate, Krauss-Maffei Wegman.

Lideri pentru programul de securitate cibernetică a Ucrainei

României i-a fost atribuit rolul de națiune lider a activităților de asigurare a securității cibernetice a Ucrainei.

Practic, s-a stabilit crearea unui Fond de Sprijin, cu contribuție benevolă a statelor NATO, din care să fie finanțate operațiunile concrete pentru ajutarea, în acest plan, a Ucrainei. Ca reprezentant al României pentru aceste operațiuni a fost desemnat Serviciul Român de Informații.

“Calitatea de națiune lider presupune definirea, de către specialiştii naţionali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT&C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a naţiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului.”, explică SRI.

Funcționarea scutului antirachetă – cu un an mai devreme decât se stabilise inițial

Sistemul de apărare antirachetă conceput de SUA, care conține radare sofisticate și sisteme de lansatoare de rachete, a fost instalat mai întâi pe vase de război.

În total 30 de nave de luptă au fost modificate pentru a deservi sistemul AEGIS Ashore.

În februarie 2014 a început procesul de instalare a unei componente a scutului pe patru nave de război americane care vor staționa în portul spaniol Rota (prima navă deplasată în Spania a fost distrugătorul Donald Cook). Ele vor face parte dintr-un sistem antirachetă care să apere statele NATO din Europa și din care vor mai face parte alte elemente, precum radare în Marea Britanie sau Turcia, ori sisteme de interceptori în România sau Polonia.

Potrivit programului de instalare a sistemului antirachetă, țara noatră ar fi trebuit să beneficieze de o astfel de protecție de la sfârșitul acestui an. Evoluția evenimentelor din Crimeea și estul Ucrainei a grăbit lucrurile.

Distrugătorul Donald Cook, dar și alte nave de război cu sistem AEGIS naval (USS Truxtun, USS Cole etc.) au fost prezente, prin rotație, în Marea Neagră încă de la începutul conflictului din Ucraina.

Rotația a fost necesară datorită prevederilor Acordului de la Montreux din 1937 care prevede că navele militare care nu aparțin statelor riverane nu pot staționa mai mult de 21 de zile în Marea Neagră.

Aceeași convenție prevede și o limită de tonaj pentru vasele de război care vor să intre în Marea Neagră. De exemplu, niciun portavion nu va putea intra în strâmtoarea Bosfor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.5.2015

Lăsați un comentariu


Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult

Europa

Bugetul UE pentru 2020: Negocierile au fost suspendate – se reiau luni, ultima zi în care este posibil un acord

Iulian Soare

Statele membre şi Parlamentul European au suspendat, după ore de negocieri care s-au întins până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, negocierile privind bugetul… Mai mult

Europa

30 de ani de la Revoluția de catifea / Proteste masive în Cehia – se cere demisia premierului

Iulian Soare

Peste 200.000 de persoane (potrivit poliției) au cerut sâmbătă, ala Praga, în ajunul aniversării a 17 ani de la Revoluția de catifea, demisia premierului miliardar… Mai mult