”Confiscarea extinsă a averilor” – aprobată în Parlamentul European. Statele au la dispoziție 2 ani și jumătate să o transpună în legislație

Confiscarea extinsă va fi posibilă şi în România şi se va aplica în cazul mai multor infracţiuni, prin transpunerea unei directive europene. Averile ilicite, provenite din infracţiuni, vor putea fi puse sub sechestru şi confiscate mai uşor, în urma adoptării unei directive la nivel comunitar.

În plus, noua legislaţie introduce posibilitatea confiscării de la terţi: adică a banilor şi bunurilor trecute pe numele altor persoane, prin vânzare sau donaţie, tocmai pentru a fi evitată confiscarea.

Raportul referitor la piesa de legislatie europeană a primit marţi votul Parlamentului Europeană. Propunerea legislativă a fost deja agreată de statele membre ale UE, aşa că ea va trebui aprobată formal de Consiliu în următoarele săptămâni. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani şi jumătate să o transpună în legislaţia proprie.

Raportul a fost întocmit de Monica Macovei şi a primit 631 de voturi pentru. 19 europarlamentari au fost împotriva iniţiativei, în timp ce 25 s-au abţinut.

Ce urmează să prevadă directiva

Potrivit noii directive, averile infractorilor vor fi confiscate mai ușor în toate statele membre, iar confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracțiuni decât înainte. Situaţiile în care se va aplica sunt:

• corupția activă și pasivă în sectorul public și privat, precum și corupția oficialilor din UE și din statele membre,
• participarea la o rețea de crimă organizată, pornografia infantilă,
• criminalitatea informatică
• orice infracțiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani.

Confiscarea extinsă este un pilon principal al noii legislaţii, care prevede că judecătorul evaluează întreaga avere şi, dacă nu poate fi justificară, decide confiscarea ei, prezumând că ea provine în urma infracţiunii comise.

“Confiscarea banilor infractorilor se va face mai ușor și mai repede. (…) Numai în 2009, traficul de droguri, contrafacerea, traficul de ființe umane și de arme mici au produs 2,1 trilioane de dolari. Și numai 1% din aceste venituri uriașe sunt puse sub sechestru sau confiscate“, a spus Monica Macovei, în timpul dezbaterii din legislativul de la Strasbourg.

Directiva introduce confiscarea de la terți. Grupurile de criminalitate organizată transferă bunuri și bani către terțe persoane, în scopul de a evita confiscarea. Acest lucru se întâmplă fie prin vânzare, fie prin donaţie sau cadou. În aceste situații, confiscarea se va putea face dacă bunul se vinde sub prețul pieței sau se donează, sau există indicii că nu a fost o tranzacție reală.

Legislaţia introduce şi noţiunea de reutilizare socială a bunurilor confiscate. Asta înseamnă că proprietățile confiscate vor putea fi folosite în interesul comunităților afectate sau în scopuri sociale.

Confiscarea se face de un judecător, de o instanță de judecată, evident pe bază de probe.

Monica Macovei crede că această directivă trebuie urmată de posibilitatea introducerii procedurii de confiscare în lipsa unei condamnări penale, chiar prin proceduri civile.

Cum este acum legislaţia în România

Confiscarea extinsă există şi în actuala legislaţie românească, însă are o procedură greoaie, ineficientă, condiţionată de existenţa unei condamnări de minim 5 ani închisoare.

Pentru a putea fi aplicată confiscarea extinsă, Parchetele din România trebuie să aibă un aparat instituţional propriu, care să se ocupe de identificarea bunurilor şi de punerea lor sub sechestrul, iar instanţele de judecată nu ar trebui să ridice sechestrul asigurator.

De asemenea, specialiştii susţin că, pentru eficientizarea recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, trebuie desprins de Ministerul Justiţiei, adică de subordonarea politică, Oficiul de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni. Înstituţia poate obţine, vreo opt ore susţin specialiştii, informaţii despre bunurile oricărui român atât din ţară, cât şi din străinătate.

Aceste informaţii de la Oficiu pot fi folosite de magistraţi atât pentru instituirea sechestrelor, cât şi ca probe ale inculpării.

În prezent, DNA şi DIICOT nu au un aparat propriu pentru a identifica şi a pune sub sechestru bunurile provenite din infracţiuni.

Procurorul şef al DNA, Codruţa Koveşi, spunea la un moment da că instituţia ar avea nevoie de minimum 50 de politişti pentru identificarea bunurilor celor acuzaţi de corupţie, pe care aceştia le deţin atât în ţară, cât şi în străinătate.

În 2012, DNA a reuşi să confişte doar 5% , adică circa 107 milioane de lei, din bunurile provenite din infracţiuni. În 2013, suma s-a ridicat la aproximativ 280 de milioane de lei. Dacă ar avea aparatul propriu, DNA ar putea pune sub sechestru şi apoi s-ar putea recupera anual peste un miliard de euro, spun specialiştii.