Volodimir Zelenski a respins o lege ce prevede secretizarea pentru un an de zile a declarațiilor de avere ale oficialităţilor și a cerut publicarea imediată a acestora. Decizia vine în contextul unui sondaj de opinie ce arată că 78% din intervievați consideră că președintele ucrainean poartă o responsabilitate directă pentru corupția din guvern și din administrațiile regionale.
Parlamentul de la Kiev a votat săptămâna trecută reinstituirea obligației privind declaraţia de avere, ce fusese suspendată după începerea invaziei ruse în Ucraina ca măsură preventivă. Proiectul trimis la promulgare conține un articol potrivit căruia declarațiile respective sunt secrete pentru încă 12 luni, ceea ce a declanșat nemulțumirea populației afectate de război.
„Declaraţiile ar trebui să fie deschise. Imediat. Nu peste un an”, a scris Zelenski pe aplicaţia Telegram, citat de Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Combaterea corupţiei este unul dintre domeniile în care Ucraina trebuie să facă cele mai mari progrese în perspectiva unei eventuale aderări la Uniunea Europeană. Ţara a primit anul trecut statutul de candidat la aderarea la blocul comunitar european.
Sondaj – 78% din ucraineni consideră că președintele are o responsabilitate directă pentru corupția din guvern
Potrivit cotidianului The Kiev Independent, un sondaj de opinie publicat recent de Fundaţia pentru iniţiative democratice Ilko Kucheriv arată că 78% din ucraineni sunt de părere că preşedintele Zelenski are o responsabilitate directă pentru corupţia din guvern şi din administraţiile regionale.
Doar 18% dintre cei chestionaţi nu au fost de acord cu această declaraţie.
Sondajul a fost realizat împreună cu Institutul internaţional de sociologie de la Kiev în perioada 3-17 iulie, pe un eşantion de 2011 de persoane din toate regiunile Ucrainei, cu excepţia zonelor apropiate de linia frontului şi a Crimeei, regiunilor Doneţk, Lugansk şi Herson, aflate sub ocupaţie rusă.
(Citește și: „Președintele Curții Supreme din Ucraina, reținut pentru o mită de 3 mil. $„)
Val de demiteri în armată, din cauza corupției
În ultimele luni, Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri, în care au fost implicaţi şefi ai birourilor de recrutare. Fostul comisar militar al Odesei, Ievhen Borissov, este bănuit că s-a îmbogăţit ilicit cu milioane de euro şi a încălcat legile privind obligativitatea serviciului militar.
Jurnaliştii aflaseră că rude apropiate ale lui Borissov şi-au cumpărat de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei imobile de lux în Spania şi automobile scumpe. După publicarea investigaţiei, Borissov a fost demis din funcţie, a fost inculpat și arestat .
În urma verificării birourilor regionale de recrutare s-a mai descoperit că actualul comisar militar din regiunea Transcarpatia a folosit soldaţi pentru a-şi construi o reşedinţă privată.
De asemenea, la Rivne, şeful biroului de recrutare şi-a maltratat subordonaţii, iar șeful biroului de recrutare din regiunea Doneţk, aflată în estul Ucrainei, a fost şi el arestat. Potrivit anchetatorilor, el a trimis subordonaţi care îi erau apropiaţi într-o brigadă de luptă a armatei ucrainene. Dar a reieşit că acei apropiaţi nu au luat niciodată parte la lupte, primind însă solda corespunzătoare.
În cadrul a aproape 100 de percheziţii efectuate în birouri de recrutare din Kiev şi alte 10 regiuni au fost descoperite indicii că s-au vândut atestate medicale de scutire de armată.
În urma anchetelor, prședintele Zelenski a decis înlocuirea șefilor birourilor de recrutare cu foști luptători pe front.
„Eliberăm din funcţii toţi comisarii militari regionali. Acest sistem trebuie condus de oameni care ştiu exact ce este războiul şi de ce cinismul şi corupţia în vreme de război constituie acte de trădare. Luptători care au fost pe front şi care nu mai pot sta în tranşee fiindcă şi-au ruinat sănătatea sau au pierdut membre, dar care şi-au păstrat onoarea şi care nu sunt cinici – lor li se poate încredinţa sistemul de recrutare”, adeclara în august preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la capătul unei şedinţe a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare în timpul căreia s-a luat decizia.
****
