China se poate lăuda cu o monedă de ”elită” ca urmare a includerii yuan-ului în coșul valutelor de rezervă al Fondului Monetar Internațional (FMI), cunoscut sub numele de Drepturi Speciale de Tragere (SDR).
Începând cu octombrie 2016, yuan-ul va avea o pondere de aproape 11% în coşul valutar al FMI, principalii „perdanţi” fiind euro, lira sterlină şi yen-ul japonez.
Decizia pune presiune pe politica monetară a Chinei care va trebui să permită un ”free float” al yuan-ului, respectiv un curs „dictat” de piaţă, fără nicio intervenţie a băncii centrale.
Pe de altă parte, încetinirea creșterii economice din China a deschis discuții legate de o eventuală depreciere a yuan-ului pentru a susține competitivitatea exporturilor.
Yuan-ul ar putea deveni a treia cea mai folosită monedă de la nivel global pentru tranzacțiile financiare internaționale și ar putea ajunge să reprezinte 7% din rezervele valutare din lume până în 2020, reiese dintr-un raport realizat de ING.
Asta doar dacă autoritățile de la Beijing vor pune în practică o politică de ”liberalizare a contului de capital”, notează analiștii ING, politică așteptată și de FMI.
”Această includere este în mod cert un pas important într-o călătorie… ce va include cu certitudine mai multe reforme”, a comentat şi Christine Lagarde, director general al FMI.
Angajamentele luate de China
Angajamentul Chinei cu privire la un yuan mai ”liber” este testat de încetinirea creșterii economice ce pune presiune pe banca centrală de a slăbi moneda, notează Wall Street Journal.
După includerea yuanu-lui în coșul de rezerve valutare al FMI, Banca Populară Chineză (BPC) și-a reafirmat angajamentul de a menține stabilitatea monedei. Comentariile oficialilor băncii centrale au fost menite să risipească temeri potrivit cărora China se va simți acum liberă să devalorizeze yuan-ul pentru a susține competitivitatea exporturilor.
”În ceea ce privește deprecierea yuan-ului după includerea sa în SDR, nu există motive pentru astfel de temeri”, susține Yi Gang, viceguvernator BPC. Yi a adăugat că banca centrală va menține sistemul unui ”managed-float” înainte de tranziția graduală către un ”clean float” care ar însemna că moneda ar fi lăsată liberă, fără ca banca centrală să încerce controlarea cursului.
Pentru moment, banca centrală va continua să intervină în piața valutară pentru a preveni fluctuații excesive. ”Este important să menținem renminbi stabilă și la un nivel rezonabil și echilibrat”, a comentat Yi.
Pe de altă parte, numeroși investitori sunt de părere că yuan-ul este supraevaluat în raport cu puterea sa de cumpărare, forțând companiile chineze să reducă prețurile și salariile pentru a rămâne competitive. Evoluții ce ar putea duce la intrarea economiei în deflației.
După deprecierea neașteptată, de 2%, operată de banca centrală din China în august, yuan-ul a scăzut cu 3% în raport cu dolarul american, dar s-a întărit față de euro. Analiștii se așteaptă acum la o devalorizare treptată a monedei, după șocul din vară.
”După prăbușirea din august, nu cred că cineva mai are stomacul politic necesar pentru încă o rundă de depreciere”, a comentat Suanjin Tan, manager de portofoliu la fondul de investiții BlackRock. În opinia sa, China va continua să mențină yuan-ul stabil pentru a demonstra lumii că acesta poate deveni o rezervă valutară de încredere.
Alții sunt de părere că autoritățile chineze trebuie să își accelereze eforturile de a lăsa ”forțele de piață” să stabilească valoarea yuan-ului. Devalorizarea din august s-a dorit a fi o astfel de inițiativă, însă banca centrală a schimbat rapid direcția după ce deprecierea a dus la ieșiri de capital.
Cu toate că SDR nu este, tehnic, o monedă, statele membre FMI care deţin astfel de drepturi de tragere pot obţine oricând orice valută din coş – la ora actuală dolari, euro, yeni sau lire sterline – pentru a-şi asigura necesarul de finanţare al balaneţi de plăţi.
Efectele includerii yuanului în coșul valutar
Analiștii ING sunt de părere că includerea yuan-ului în coșul de valute al FMI ”va servi drept un catalizator pentru următoarea etapă a agendei internaționale a monedei chineze”, mai exact ”liberalizare deplină a contului de capital”, ”necesară în așa fel încât China să se bucure de adevăratele beneficii economice în deținerea unei valute de rezervă”.
Un plan în acest sens ar putea fi prezentat de guvernul de la Beijing în planul cincinal ce va fi făcut public în martie 2016.
”Ne așteptăm ca yuanul să reprezinte între 5 și 7% din rezervele valutare ale lumii până în 2020, cu condiția ca până atunci să fie atinsă liberalizarea deplină a contului de capital (fluxul de transferuri de capital, n.r.). Dacă rezervele valutare rămân neschimbate la 11.400 de miliarde de dolari, acest lucru ar sugera că rezervele în yuani ar crește la 600-800 de miliarde de dolari (suficient pentru a fi considerat o monedă de rezervă la nivel mondial”, se arată în raportul ING.
De asemenea, experţii anticipează formarea, în regiune, a unui bloc monetar în jurul yuan-ului.
”Yuanul este la ora actuală a cincea cea mai folosită monedă pentru tranzacțiile peste hotare. Noi anticipăm că va deveni a treia cea mai folosită monedă până în 2020”, se mai arată în raportul citat.
Începând cu octombrie 2016, yuan-ul va reprezenta 10,92% din coşul de valute de rezervă al FMI, dolarul – 41,73%, euro – 30,93%, yen-ul – 8,33%, iar lira sterlină – 8,09%.
La ora actuală, dolarul are o pondere de 41,9%, euro – 37,4%, lira sterlină – 11,3%, iar yen-ul – 9,4%.
