Într-un răspuns dat euinside.eu, comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, a declarat că nu este imposibil ca viitorul mecanism privind protecţia statului de drept să includă şi corupţia şi crima organizată, adică subiectele Mecanismului de Supraveghere şi Control (MCV), care se aplică în acest moment doar României şi Bulgariei.
Deşi nu a respins posibilitatea ca cele două mecanisme să fie combinate, Reding a subliniat însă că scopul mecanismului la care se lucrează acum (cel al statului de drept) este altul, spune euinside.eu
Cu alte cuvinte, este posibil, dar nu nepărat probabil ca mecanismul prezentat de curând de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, să se extindă şi pe corupţie şi crimă organizată.
Necesitatea noului mecanism privind protecţia statului de drept a devenit evidentă anul trecut, după criza din România, „când nerespectarea deciziilor luate de magistraţii constituţionalişti a ameninţat să submineze statul de drept” – potrivit comisarului Reding.
Cazul României a venit după criza de la sfârşitul lui 2011, din Ungaria, când noile reglementări încălcau flagrant legislaţia europeană antidiscriminare, şi cea din 2010, când Franţa a încălcat directiva europeană privind libera circulaţie a cetăţenilor UE.
De fiecare dată, Comisia Europeană a reuşit să readucă ordinea de drept în interiorul respectivelor state. Aşa cum s-a întâmplat în România, cu restaurarea autorităţii Curţii Constituţionale, lucru care s-a făcut prin presiuni politice puternice în favoarea statului de drept. ”Asta s-a făcut cu discuţii intense, în care s-au folosit uneori cuvinte grele, uneori s-a făcut cu scrisori, alteori cu aplicarea procedurilor de încălcare a tratatelor, în baza autorităţii legale şi politice pe care o are istituţia, ca garant al tratatelor”, a spus comisarul Viviane Reding, într-un discurs ţinut pe 4 septembrie a.c. , referindu-se la România și la Ungaria, pe subiectul mecanismului de protecţie a statului de drept.
Este nevoie de un mecanism funcţional, cu un set de noi instrumente, a mai spus Reding amintind un discurs al preşedintelui Barroso, „pentru a umple spaţiul care există” între rolul Comisiei de a declanşa procedura de infrigement şi articolul 7 din procedură, care impune unanimitate în Consiliul European şi o majoritate de două treimi în Parlamentul European, ceea ce face aproape imposibilă aplicarea procedurii.
În anul 2012, cu ocazia crizei politice care a culminat cu referendumul de demitere a președintelui României, au existat politicieni străini care au cerut declanşarea împotriva României a procedurii prevăzute de Tratatul UE la Articolul 7 (alineatul 3), precum şi a procedurii de infringement pe baza art. 258 din Tratatul de Funcţionare a UE.
Articolul 7 Tratatul UE vorbeşte despre suspendarea dreptului de vot în Consiliul European al unui stat care încalcă „valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept”.
Urmărește-ne pe Google News
