fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Vine ”Electorata”: avantaje fiscale și de putere de cumpărare versus creșterea sumei totale returnate

de Marin Pana 6.7.2014

Posibilitatea de a prelungi perioada unui credit bancar dificil de returnat de către persoanele cu venituri mici ( mai cunoscută sub numele de ”Electorata”), a fost analizată de Consiliul Fiscal. Opinia acestui organism instituțional a fost dată publicității iar câteva dintre concluzii ar putea fi utile pentru decizia de a apela sau nu la prevederile legale aferente, ce vor intra curând în vigoare.

Măsura vine să îi sprijine pe debitorii cu venituri sub și apropiate de medie care au dificultăți în onorarea datoriilor către instituțiile de credit sau instituțiile financiare nebancare, dar și să stimuleze creșterea consumului.

Analiza Consiliul Fiscal se concentrează pe creditele acordate persoanelor fizice ale căror venituri nu depășesc suma de 2200 de lei brut pe lună – adică cele la care se referă legea.

Expunerea totală aferentă creditelor acordate acestei categorii de debitori este egală cu 31,81 miliarde lei sau circa 37% din total credite acordate persoanelor fizice.
Numărul maxim de debitori vizați de propunerea legislativă este de circa 985.000, reprezentând 49% din totalul debitorilor persoane fizice cu credite pentru investiții imobiliare și de consum.

Nota de fundamentare atașată actului normativ estimează o pierdere de încasări bugetare la nivelul impozitului pe venit în cuantum de 725,5 milioane lei în 2016 și 757 milioane lei în 2017 (ceva mai puțin de 1 la mie din PIB în ambele cazuri). Cam asta este problema statului.

Problema celui împrumutat este dacă să apeleze sau nu la facilitatea oferită prin lege.

Exemplul CF: Suma rămasă de rambursat 26.651 lei, dobânda anuala efectivă DAE de 10,2% și încă 6 ani de plată a ratelor (alese deoarece sunt chiar valorile medii rezultate din evaluarea la nivel național). Aplicarea Electoratei reduce cu 35% a rata lunară pe o perioadă de doi ani, după care rata redusă va fi recalculată ținând cont de valoarea rămasă de rambursat și de noua perioadă de rambursare.

În loc de 496,42 lei rată lunară plătiți timp de șase ani, se poate ajunge la o combinație de 322,68 lei rată lunară timp de doi ani, după care urmează o rată de 448,97 lei timp de șase ani. Asta dacă se optează pentru a schimba un credit pe 6 ani cu un cost de 10,2% DAE pe un credit pe 8 ani cu DAE de 9,62%,

Simplificat și fără tabele complicate, în loc de plata per total a aproximativ 35 mii lei, din care 9,1 mii dobândă ( la rata lunară de aproape 500 lei), debitorul va plăti 40 mii lei, din care 13,4 mii lei dobândă ( la rate de 320 lei primii doi ani și 450 lei în următorii șase). Prin scutirea pe doi ani de o parte a impozitului pe venit, din cele 4,3 mii lei dobândă suplimentară, statul va suporta indirect 1,3 mii lei.

Una peste alta, cetățeanul mediu care optează pentru ”Electorată” ar plăti în plus la credit 3.000 lei pentru a-și reduce rata lunară cu o treime doi ani și cu o zecime în următorii șase. Și va avea de plătit rate cu doi ani mai mult. În contrapartidă, va beneficia de circa 2.100 lei în plus pe an pentru a achita alte produse și servicii și 600 de lei pe an în plus încă patru ani, după care va intra pe minus 5.400 mii lei pe an timp de 2 ani.

Evident, situația este cu dus și întors, cu observația că inflația erodează din valoarea nominală iar banii plătiți mai târziu vor avea efectiv o putere de cumpărare mai mică. Invers, banii nedați mai devreme vor putea achiziționa mai multe mărfuri și servicii decât dacă ar fi utilizați mai târziu. Mai ales că peste patru- șase ani s-ar putea să nu mai avem atâtea promoții și discounturi ca în perioada de ieșire din criză.

 Situația la zi

Structura pe scadențe de plată ratate se prezintă după cum urmează:

-90% din total debitorilor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile

-10% înregistrează întârzieri la plată mai mari de 15 zile dar până în 90 de zile. Acestea sunt și cazurile în care acordul băncilor pentru restructurarea creditelor pare probabil

Ponderea debitorilor interesați de această schemă va depinde de:

-capacitatea debitorului de onorare a serviciului datoriei în prezent

-interesul față de prelungirea maturității creditului în condițiile în care la finele perioadei va avea de plătit o sumă mai mare instituției creditoare (chiar dacă costul anual echivalent scade ușor)

-formalitățile administrative presupuse de apelarea la prevederile acestei măsuri legislative

-acordul instituțiilor împrumutătoare (acestea ar acorda debitorilor posibilitatea restructurării în condițiile în care creditele respective nu sunt credite neperformante).

Avantajul oferit de stat –  o deducere specială la calculul impozitului pe venit, lunar, după încheierea perioadei de diminuare a ratei, în sumă egală cu noua rată, dar limitată la 900 de lei pe lună. Deducerea se acordă doar în interiorul perioadei ianuarie 2016 – decembrie 2017. De exemplu, un debitor care a convenit cu instituția împrumutătoare diminuarea ratei în perioada iulie 2014 – iunie 2016, respectiv pentru perioada maximă prevăzută de propunerea legislativă, va beneficia de aplicarea deducerii la calculul impozitului pe venit doar în perioada iulie 2016 – decembrie 2017, respectiv 18 luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2014

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    6.7.2014, 5:12 pm

    La italieni si in indepartatul 2009 a fost adoptata o lege care prevedea suspendarea ratelor de platit pentru debitorii cu probleme financiare certificate ( aflati in somaj , casa de integrare a veniturilor care e o alta forma de amortizator social, angajat al unei firme in faliment sau care a inchis).(exclus rate pentru locuinta ) De atunci si pina azi aceasta lege a fost reinoita anual . Nu rezulta nicaeri ca bancile italiene au plins pentru o astfel de masura . Masura larg folosita in vest pentru finantarea marilor firme . Practic creditele acordate au avut o alungare a scadentelor cu o perioada de suspendare a ratelor(perioada de gratie numita in contractele de finantare a marilor firme) . Inclusiv in RO se aplica aceasta masura fiind cunoscut ca imprumutul de la UE si BM au o perioada de gratie in care statul roman nu plateste ratele de rambursare a respectivelor credite . La romani se inventeaza mereu variante de apa calda .

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult