Viktor Orbán a luat UE ostatică, cerând deblocarea fondurilor europene alocate țării în schimbul ridicării veto-urilor cu care a blocat decizii importante europene, de la ajutorul acordat Ucrainei, până la acordul global privind impozitul pe profit. Politico scrie că acest șantaj este pe cale să dea roade, Comisia urmând să accepte deblocarea fondurilor.
Miniștrii afacerilor europene discută vineri, la Bruxelles, despre problemele legate de statul de drept din Ungaria, iar colegii lor de la finanțe vor avea un cuvânt de spus în mod oficial cu privire la deblocarea banilor, pe 6 decembrie. Însă rezultatul final pare deja cunoscut.
Diplomat UE: Ne-au dat șah-mat
Miliardele de euro reținute de Bruxelles sunt, potrivit liderului ungar, fonduri pe care țara sa le merită în calitate de membru al UE. Dar Bruxelles le-a reținut din cauza îngrijorărilor legate de erodarea valorilor democratice și insistă ca Ungaria să facă mai întâi o serie de reforme.
Acum, cele două părți se îndreaptă spre un acord: Se așteaptă ca UE să deblocheze în banii în două săptămâni, după ce Ungaria a promis că va adopta un set de reforme în justiție.
Liderii UE insistă asupra faptului că aceste revizuiri vor inversa normele democratice în declin ale țării și vor proteja mai bine banii blocului comunitar împotriva corupției. Budapesta insistă că este sinceră în ceea ce privește îndeplinirea promisiunii sale.
Un element important care a influențat negocierile Budapesta-Bruxelles a rămas nespus: Voktor Orbán a blocat unele dintre cele mai presante inițiative ale UE, inclusiv un pachet de ajutor urgent de 18 miliarde de euro pentru Ucraina și un acord la nivel mondial pentru stabilirea unei cote minime de impozitare a societăților comerciale. El a urmărit prin asta să determine Bruxelles-ul să trimită Budapestei banii UE.
„Acesta este pur și simplu un șantaj. Ne-au dat șah-mat”, declară un diplomat al UE.
Negocieri UE-Ungaria pe mize mari
Mizele sunt mari. Într-un scenariu în care nu se ajunge la niciun acord, Bruxelles riscă să nu poată livra ajutorul promis Kievului și nici să nu poată implementa acordul fiscal global pe care l-a susținut. De asemenea, oficialii UE nu vor să împingă economia Ungariei în dificultate a Ungariei și nu vor să fie văzuți ca adâncind diviziunile interne în timp ce războiul face ravagii în apropiere.
Comisia Europeană dorește ca guvernul lui Viktor Orbán să consolideze independența sistemului judiciar și să îmbunătățească eforturile de combatere a corupției. Comisia a încercat să obțină ce dorește prin reținerea a 5,8 miliarde de euro din fondurile de redresare după pandemie și suspendarea a 7,5 miliarde de euro – granturi- din fonduri de redresare.
După luni întregi de rezistență, Ungaria s-a așezat la masa negocierilor pentru a nu pierde banii UE, în contextul unei economii aflate în dificultate.
Termenele limită se apropie
Bruxelles-ul nu mai are mult timp nici pentru a aproba alocările Ungariei din fondurile de redresare.
Comisia trebuie să aprobe planul de redresare al Ungariei până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a lăsa suficient timp țărilor UE să aprobe și să finalizeze acordul cu Budapesta până la sfârșitul anului.
O decizie a colegiului comisarilor, organismul colectiv de luare a deciziilor al Comisiei, a fost amânată de săptămâni întregi, dar în prezent este programată pentru 30 noiembrie, potrivit oficialilor UE.
Și Viktor Orbán are de respectat un termen limită- 19 noiembrie- pentru a implementa cele 17 reforme promise, în caz contrar riscând să piardă o parte sau chiar întreaga sumă de 7,5 miliarde de euro.
Momentul adevărului este stabilit pentru 6 decembrie, la reuniunea miniștrilor de finanțe din UE.
O majoritate a țărilor UE va trebui să sprijine planul de redresare al Ungariei, permițându-i astfel să primească subvenții în valoare de 5,8 miliarde de euro. De asemenea, acestea vor decide dacă vor reține sau nu fondurile de redresare alocate Budapestei.
În aceeași zi, miniștrii vor trebui să susțină în unanimitate pachetul de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, și normele UE de punere în aplicare a unui acord global privind impozitul pe profit, cele două dosare pe care Viktor Orbán le-a blocat.
În final, statele UE au termen până la 19 decembrie pentru a decide dacă sancționează financiar sau nu Ungaria – o decizie care se adoptă cu majoritate calificată, minim 55 la sută dintre țările membre și 65 la sută din populația blocului.
Riscurile compromisului politic
Cu toate acestea, victoria așteptată a lui Viktor Orbán vine cu riscuri pentru liderul maghiar. Comportamentul obstrucționist al Budapestei a făcut ca Ungaria să fie mai izolată ca niciodată pe scena europeană, iar încrederea Bruxelles-ului în guvernul maghiar este la un nivel minim istoric.
Există riscuri politice similare pentru liderii UE. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a angajat să adopte o poziție mai dură față de capitalele care nu respectă statul de drept. Or eliberarea a miliarde de euro în ciuda obiecțiilor Parlamentului European și ale grupurilor societății civile nu este o dovadă de respectare a promisiunilor.
Parlamentul European nu acceptă compromisul
Parlamentul European a împins Comisia să activeze mecanismul statului de drept împotriva Ungariei și afirmă că Bruxelles nu ar trebui să renunțe la această pârghie împotriva guvernului Orbán.
„Dacă Comisia îi eliberează banii lui Viktor Orbán, Ursula von der Leyen va fi personal responsabilă pentru transformarea Ungariei într-o mlaștină a corupției”, a declarat joi Moritz Körner, eurodeputat german din grupul liberal Renew Europe.
Țări precum Olanda și Danemarca au cerut insistent Comisiei să se pronunțe într-un fel sau altul cu privire la cele 7,5 miliarde de euro, insistând ca aceasta să furnizeze o „evaluare actualizată a riscurilor” la scurt timp după termenul limită de 19 noiembrie.
***
