Pe măsură ce comerțul mondial se adaptează la perturbările geopolitice, fluxurile comerciale se vor schimba, iar blocurile comerciale vor juca un rol mai proeminent. O analiză a Boston Consulting Group (BCG) arată tendințele schimbărilor – un instrument care poate ajuta țările și companiile să navigheze în această nouă normalitate.
Potrivit analizei BCG, UE își va consolida legăturile comerciale în următorul deceniu cu SUA și cu piețe emergente precum India și Turcia. Creșterea comerțului cu China va rămâne în decalaj față de media globală. BCG se așteaptă ca comerțul cu mărfuri al UE cu SUA să crească cu 38% până în 2032, cu 66% cu India și 23% cu Turcia, în timp ce comerțul cu China este de așteptat să crească cu 19%.
Comerțul Regatului Unit este de așteptat să se încline spre Asia și departe de UE și SUA în următorul deceniu, potrivit raportului. Până în 2032, comerțul UE cu mărfuri din Regatul Unit va scădea cu 10%, în timp ce comerțul Regatului Unit cu SUA va scădea cu 17%.
Cum se modifică fluxurile comerciale în următorii 10 ani
Pe măsură ce economia globală se adaptează la presiunile și perturbările economice și geopolitice persistente, rutele familiare care au definit harta comerțului mondial sunt redesenate. Comerțul global crește într-un ritm mai lent decât economia mondială, o schimbare fundamentală de la tendința globalismului condus de comerț, care a predominat de la sfârșitul Războiului Rece.
Se estimează că comerțul mondial cu bunuri va crește cu 2,8% pe an, în medie, până în 2032, comparativ cu o rată de creștere estimată de 3,1% a PIB-ului global în aceeași perioadă, conform analizei BCG.
Apariția și importanța tot mai mare a blocurilor comerciale are un efect de amortizare asupra căilor comerciale tradiționale profunde și cu creștere rapidă, cum ar fi China-SUA și China-UE.
Cinci dinamici emergente ale comerțului global vor caracteriza lumea în următorul deceniu.
Fortăreața America de Nord
Statele Unite, Canada și Mexic vor beneficia de Acordul US-Mexico-Canada (USMCA). Comerțul SUA cu vecinii săi este estimat să crească cu 466 de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Confruntată cu o combinație de presiuni economice și preocupări de securitate națională, Administrația Biden a pus accent pe politicile industriale, cu o înclinație protecționistă, cum ar fi Legea pentru investiții și locuri de muncă în infrastructură (IIJA), Legea CHIPS și Legea pentru reducerea inflației ( IRA).
Rezultatul este o amprentă regională de producție mai influentă, cu investiții directe în industrii strategice.
Dinamica comerțului cu China
Tensiunile comerciale persistente și barierele comerciale tot mai mari continuă să afecteze comerțul dintre China și Occident. Scăderea preconizată a comerțului SUA-China este una dintre cele mai semnificative evoluții din harta actualizată a comerțului global, valoarea comercială estimată pentru 2032 urmând să scadă cu 197 de miliarde de dolari față de nivelul din 2022.
Este de peste trei ori contracția de 63 de miliarde de dolari estimată acum un an într-o analiză similară BCG. Schimbarea se datorează încetinirii creșterii PIB-ului Chinei în 2022, combinată cu alți factori.
Comerțul Chinei cu UE va continua să crească, dar mai lent decât media globală.
Creșterea comerțului ASEAN
Națiunile din Asia de Sud-Est sunt printre cei mai mari câștigători ai noii ordini comerciale mondiale.
Se estimează că comerțul cumulat din ASEAN va crește cu 1,2 trilioane de dolari în următorii zece ani, datorită apariției regiunii ca destinație cheie pentru companiile care doresc să-și reducă dependența de China pentru producție prin adoptarea unei strategii de diversificare „China + 1”.
ASEAN este o alternativă atractivă la China datorită populației tinere și dinamice, diversității economice și poziției, în general, neutre în rândul blocurilor geopolitice.
”Explozia” Indiei
La fel ca națiunile ASEAN, India beneficiază de o structură cu costuri reduse și de forță de muncă capabilă, reprezentând o alternativă la China pentru producția globală. Piața mare a Indiei și puterea deosebită în industrii precum produsele chimice, electronicele de larg consum și produsele farmaceutice sunt atractive pentru companiile care doresc să-și diversifice amprenta globală.
Extinderea conectivității comerciale, evidențiată de acordurile comerciale noi și aflate în curs de negociere, ajută la creșterea comerțului exterior estimat al Indiei în următorii zece ani cu 393 de miliarde de dolari, inclusiv 180 de miliarde de dolari cu SUA și UE și 124 de miliarde de dolari cu China.
Divergența comercială cu Rusia
Ruperea comerțului Rusiei de UE și SUA cauzată de războiul din Ucraina și dependența redusă a Europei de energia rusă vor influența profilul comercial al Rusiei cel puțin atâta timp cât impasul din Ucraina va continua.
Aceste condiții nu au dus la eliminarea comerțului rusesc, ci mai degrabă la redirecționarea acestuia în altă parte. De exemplu, mare parte din comerțul Rusiei cu UE s-a mutat în țările BRIC: Brazilia, China, India și Africa de Sud.
În timp ce comerțul Rusiei cu UE în 2032 va scădea cu 222 de miliarde de dolari, comparativ cu 2022, comerțul său cu China și India va crește cu 134 de miliarde de dolari, respectiv 26 de miliarde de dolari.
Mai multe provocări blochează creșterea comerțului
Climatul comercial mai rece face parte dintr-o reordonare a hărții comerțului mondial, care se conturează în urma recentelor șocuri gemene ale pandemiei și războiului din Ucraina, însoțite de o creștere a protecționismului comercial și de o scădere a sentimentului de globalizare.
O varietate de factori contribuie la relocalizarea producției în întreaga lume, cu un efect previzibil de amortizare asupra comerțului global. Acestea includ:
Politica industrială. Un element principal este creșterea politicilor naționale menite să sprijine industria națională și crearea de locuri de muncă. Politici precum Actul de reducere a inflației (IRA) al Statelor Unite, cu stimulentele „Cumpărați americani” și schemele similare europene, indică faptul că guvernele încep să acorde prioritate intereselor naționale față de organizațiile multilaterale, bazate pe reguli, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului. Politici similare pot fi observate și în alte părți ale lumii.
Economia muncii. Companii din unele regiuni profită de forța de muncă calificată, cu costuri reduse, precum și de disponibilitatea noilor tehnologii care le-au permis să relocheze sau să aducă mai aproape de casă operațiunile de producție. De exemplu, diferența de costuri dintre forța de muncă din SUA și cea chineză s-a redus pe măsură ce costurile forței de muncă în China au crescut relativ, în timp ce locații precum Mexic, Asia de Sud-Est, India și America Latină au devenit competitive cu China în ceea ce privește costurile forței de muncă.
Stabilitatea lanțului de aprovizionare. Confruntându-se cu riscurile de perturbare și dependență excesivă de lanțurile de aprovizionare extinse și fragile, companiile caută să-și diversifice rețelele globale de producție și aprovizionare prin trecerea pe piețe cu risc geopolitic mai scăzut, infrastructură fiabilă și, în unele cazuri, proximitate de piețele finale.
Factori de mediu. Presiunea globală pentru decarbonizarea industriilor a determinat companiile să se concentreze asupra zonelor geografice cu surse de energie curată, să reducă amprenta de carbon și să sporească sustenabilitatea generală. Politici precum Pactul Verde al UE stimulează companiile europene să folosească mai multe surse de energie cu emisii scăzute de carbon, prin amplasarea producției mai aproape de casă.
Ascensiunea blocurilor comerciale regionale
O caracteristică a noii ordini comerciale mondiale va fi importanța crescândă a blocurilor comerciale – în special America de Nord, UE, ASEAN și, potențial, BRIC – pe măsură ce producția se apropie de piețele finale.
Blocurile sunt atractive pentru țările care încearcă să limiteze fricțiunile geopolitice prin tranzacții cu entități considerate parteneri „prietenoși”, mai ales acolo unde există acorduri comerciale.
Sub Administrația Biden, SUA au adoptat noi politici industriale, cu legislație care încurajează investițiile directe în industrii strategice, cum ar fi semiconductorii, energie regenerabilă, vehicole electrice și tehnologia bateriilor.
În combinație cu USMCA, efectul net al acestor politici industriale este de a atrage investițiile înapoi în SUA, în special pentru industriile considerate critice pentru securitatea națională, cum ar fi cipurile de computer.
Comerțul dintre SUA și Mexic va crește cu 300 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Legea de reducere a inflației, de exemplu, depășește stimulentele deja tradiționale „Cumpărați din america” trecând la o abordare „Cumpărați în America de Nord”.
În calitate de principal exportator mondial de produse manufacturate, China însăși se va adapta. Comerțul care va înceta să circule între China și Occident se va muta pur și simplu în altă parte: relația comercială ASEAN – China va crește cu 616 miliarde de dolari în următorul deceniu, iar comerțul ASEAN – SUA și Japonia va crește cu peste 200 de miliarde de dolari.
Se estimează că India va atinge o creștere medie anuală a comerțului de 6,3%, parțial din cauza acestei reechilibrari a comerțului cu China.
***
(Citiți și: ””COMPETIȚIA” – CRONICILE nr. 80. Sumarul, titlurile, autorii /”)
***
