sâmbătă

20 aprilie, 2024

6 octombrie, 2022

Economia se transformă rapid iar structura PIB-ului este modificată de aportul diferențiat al unor noi sectoare cu valoare adăugată mare. Cum ține pasul sistemul de educație din România? Care sunt noile competențe necesare și cum sprijinim zona de excelență a școlii românești?

La Conferința CDG ”Formarea competențelor” organizată marți, 4 octombrie, CursDeGuvernare a încercat să facă un bilanț al acestor competențe, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Radu GOLOGAN, președinte, Societatea de Științe Matematice din România reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații:

  • Matematica este peste tot. Unii dintre dvs. când aud această frază se gândesc la anii din școală în care nu excelau la matematică.
  • În matematică există un domeniu, în care m-am specializat în anul V, se numește analiză matematică. Este vorba despre infiniți mici și infiniți mari. Când am terminat școala, un grup de tovarăși de la institutele de presiune ale statului au venit să-și aleagă studenții cei mai buni, să ne convingă să intrăm în cadrul acela foarte organizat. Eu am încercat să scap, spunând că vreau să fac analiză și tovarășul a spus: Și noi numai analize facem.
  • Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este legat de rezultatele școlare la matematică. (…) La ingineri am descoperit că foarte mulți dintre ei aveau cunoștințe matematice precare, dar au evoluat fantastic, deci probabil că și perioadă în care se învață matematică și anumite lucruri speciale s-a mutat spre o vârstă mai înaintată tocmai pentru că acolo există un interes mai mare și o justificare mai mare pentru asta.
  • În weekendul acesta am avut un fel de team building cu profesorii noștri din nordul țării unde tema a fost concluzii după învățământul online matematic. Am descoperit că au apărut idei extraordinare și justificări, unele în glumă, altele foarte serioase, care arată că acest dezastru mondial care a fost pandemia, din păcate ca un război, până la urmă duc la progresul omenirii pentru că foarte rapid reușim să ne creăm instrumente de a merge mai departe.
  • Matematica nu rezolvă toate probleme practice. Uneori poate aduce și dezastre economice. Există acel sistem de ecuații diferențiale care a fost construit de doi matematicieni extraordinari. IBM-ul a construit și un soft care a fost implementat în foarte multe dintre băncile din lume în anii 90, dar s-a dovedit că în 2008 acea criză economică a fost provocată și de rezultatele proaste pe care le-a dat acest soft în ceea ce privește investițiile short, long șamd. Niciodată nu e bine să credem că un matematician deosebit poate rezolva orice problemă. Este bine să știm puțină matematică pentru a ne pune problema ce poate să facă un calculator, ce poate să facă matematicianul.
  • În 2012, după Olimpiada de la Londra, în care sportivii premiați au obținut sume mari de bani și olimpicii în acel an nu fuseseră deloc premiați nici cu a zecea parte din ce luaseră olimpicii sportivi, am fost destul vehement în acel moment, am intervenit în presă și m-am trezit cu câteva zile cu un telefon de la Iulian Stanciu, CEO eMAG, care mi-a spus că ei se gândeau să înființeze o fundație care să sprijine olimpicii. Și așa a apărut fundația eMAG. După zece ani, rezultatele sunt formidabile.
  • După părerea mea, matematica școlară și cea universitară trebuie împărțită în două. Rolul matematicii este în formarea competențelor cognitive și de raționament, adică a logicii. Chiar dacă nu le place copiilor să facă multe exerciții de același fel, care în principiu nu prea au legătură cu realitatea, dar acel raționament repetitiv îi face să-și creeze niște subrutine care îi ajută și în alte situații similare. Trebuie până la vârsta de 15-16 ani, la care pot să înțeleagă rolul activ al matematicii în a modela lumea, rolul matematicii este de creare a competențelor cognitive și de raționament. Sigur, a doua componentă este componenta practică, pregătirea pentru viitorul profesional în domenii științifice și tehnice. Și aici, de multe ori, mulți studenți vin și-mi spun, eu n-am aplicat nimic din analiza matematică. Și eu le spun, ba da, de aia ești un inginer foarte bun și gândești foarte repede, de aia joci foarte bine bridge pentru că ai făcut un exercițiu care a fost foarte bun logicii tale. A treia componentă, cea de excelență, cuprinde unu la mie, poate unu la zece mii din tinerii dotați pentru așa ceva.
  • Principalul punct slab al studiului matematicii este atitudinea conservatoare față de învățământul matematic a unui procent foarte mare din populație, a unui procent care ar putea face față foarte bine, dacă ar avea un instrument și oamenii care să-i facă să-l iubească. Un punct foarte slab în acest moment este cariera de profesor de matetică, care este nu deloc încurajată. În București sunt 13 catedre care n-au putut fi acoperite la matematică, unele la licee de prestigiu.
  • Oportunități, e în permanentă schimbare: educația, știința, IT-ul fac ca relația cu matematica să fie printre primele care se poate adapta. Amenințările, cel puțin din educație, sunt de supraîncărcare a materiei, formalism exagerat, exagerarea abstractizării pentru că la felul de a gândi al copiilor din ziua de astăzi, ei vor să înțeleagă intuitiv, prin exemple, fără a face apel la raționamente abstracte.
  • Închei cu o frază, viitorul industriilor cu valoare adăugată mare este legat de procentul elitelor, funcționarea lor de procentul celor pregătiți corect de școală.
  • Întrebarea se pune adesea. Există discuții în societate apropo de câte ore de matematică, despre densitatea manualelor. Numărul de ore care este prevăzut, 4 ore la clasele de real și 1-2 pentru clasele de uman sunt suficiente dacă sunt făcute bine și dacă fac apel la ceea ce am spus înainte, la învățarea unui raționament logic și la metode de a modela similarități din natură. Discuțiile sunt de multe ori subiective. Mai bine puțin și bine decât mult și prost. Istoric, ați văzut, matematica la mijlocul secolului XIX, începutul secolului XX, din cauza progresului tehnologic, a început să înlocuiască materiile precum filosofia, etica, retorica, greaca, latina care nu se învățau doar ca să putem citi texte și să vorbim frumos, ci îți dădeau și ocazia unui raționament logic. Dacă vă uitați, avem oameni de culturi care au detestat matematica, dar a cărui raționament este minunat, ar fi fost matematicieni foarte buni.
  • Cred că cei care pot descoperi talentul matematic sunt părinții și învățătorii. Nu neaparat la vârsta respectivă trebuie făcută o pregătire specială. Există suficiente materiale foarte bune care să-i educe pe copii.

Conferința integrală:

Parteneri:

EduApps
eMAG
Donalam – AFV Beltrame Group
NXP
EximBank
Raiffeisen Bank
UPB: Universitatea Politehnica din Bucureșt
Asociația Cronica Europeană

Parteneri de comunicare:



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: